Ministerul Transporturilor pretinde că ar vrea să facă publice detaliile dar că Bechtel se opune.
Guvernul spune că ar vrea să ne zică ce conţine noul contract, dar nu o poate face deoarece nu îi lasă americanii. Argumente similare au fost oferite în mai toate contractele şi documentele importante semnate în numele şi pe seama românilor de până acum. Aşa a fost şi în cazul contractelor de privatizare (spre exemplu Petrom), al celor de livrare de energie ieftină unor firme cu influenţă, al celor de achiziţionare de produse şi servicii strategice de la SUA sau ţări UE (Airbus, Boeing sau EADS) sau al rapoartelor de control privind cheltuirea banilor europeni la Ministerul Dezvoltării, secretizate recent de ministrul Elena Udrea.
Una spune, alta face
Paradoxal este că şeful Guvernului, Emil Boc, pe de o parte declară că doreşte desecretizarea contractelor care privesc bogăţiile şi resursele naturale naţionale, iar pe de altă acceptă (cel puţin) noi secretizări, precum în cazul modificării a contractului pentru Autostrada Transilvania. Sigur, nu e vorba de resurse naturale ci doar de bani publici.
De ce e importantă desecretizarea contractului?
Potrivit contractului iniţial, rezilierea acestuia nu poate avea loc oricând, oricum şi fără daune plătite Bechtel. Contractul prevede posibilitatea ca americanii să primească, pe lângă contravaloarea cheltuielilor suportate de ei cu întreruperea lucrărilor, chiar şi profitul pe care l-ar fi obţinut dacă acestea ar fi continuat. În plus, statul ar avea interdicţia să scoată la licitaţie timp de doi ani lucrările reziliate. Estimări anterioare ale miniştrilor Transporturilor arătau că România ar putea plăti 1-2 miliarde euro în cazul rezilierii. De aceea anunţul făcut recent de Guvern, cum că înţelegerea va fi reziliată, dar că americanii nu vor primi nimic din toate acestea a fost unul surprinzător. Dacă ceea ce pretinde Guvernul este adevărat sau nu, nu se va şti deoarece modificările sunt secrete. Surprizele ar putea veni însă peste câţiva ani.
Cum justifică Guvernul secretizarea contractului?
Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, spune că pledează pentru desecretizarea contractului, dar că americanii nu îi dau voie. Imediat după şedinţa de guvern în care a fost anunţată modificarea contractului, Anca Boagiu a spus că Bechtel a insistat ca termenii să rămână confidenţiali. Câteva zile mai târziu, acelaşi ministru a spus că l-ar desecretiza, dar că trebuie să fie de acord şi Bechtel (care de altfel insistase să fie ţinut la secret). „Contractul este secret pentru că avem o clauză de confidenţialitate în baza căreia ambele părţi trebuie să fie de acord cu desecretizarea. Noi suntem, mai avem nevoie de acordul companiei Bechtel”, a afirmat Boagiu la o emisiune TV. De ce a acceptat secretizarea contractului într-o ţară cu prea multe secrete, ministrul Anca Boagiu nu a precizat. Oficialii firmei Bechtel au refuzat ieri să spună dacă au cerut sau nu au cerut într-adevăr nepublicarea modificărilor la contract.
Partea „vizibilă” a înţelegerii
Compania Bechtel va continua lucrările doar la tronsoanele Câmpia Turzii-Gilău şi Suplacu de Barcău-Borş, reprezentând 118 kilometri din cei 415 kilometri ai Autostrăzii Transilvania, statul fiind liber să liciteze celelalte şase tronsoane, fără nicio pretenţie din partea constructorului american.
Proiectul Autostrăzii Transilvania a fost împărţit în opt tronsoane de construcţie. Lucrările nu au fost începute pe şase dintre ele, însumând 297 de kilometri. Costul de construire a Autostrăzii Transilvania pe tronsoanele unde Bechtel continuă să lucreze va fi redus la 6,9 milioane euro/km, faţă de 14,7 milioane euro/km în prezent, pentru celelalte tronsoane costul estimat şi raportat inclusiv la specificul terenului fiind de 7,2 milioane euro/km, nivelul final urmând însă să fie stabilit în urma licitaţiilor.
Boagiu preciza în luna august că plăţile restante pe care Guvernul trebuie să le mai achite companiei Bechtel însumează circa 90 milioane euro, achitate în două tranşe, dintre care prima în perioada imediată, iar a doua la finele acestui an. Vina pentru eşecul contractului autostrăzii o poartă atât guvernarea Năstase, cât şi toate guvernările care i-au urmat. Prima a semnat un contract ilegal, care contravine prevederilor finanţelor publice potrivit cărora orice contract trebuie să aibă un preţ fix sau cel puţin precis comensurabil. Politicile de trenare a lucrărilor, practicate de celelalte echipe guvernamentale, au dus la creşterea exponenţială a sumelor datorate americanilor.
14 anexe secrete are contractul original, acestea fiind cele cu adevărat importante pentru relaţia cu Bechtel. În pofida declaraţiilor, nici un ministru nu le-a făcut publice.
