Într-un interviu acordat ziarului România Liberă, directorul general al Companiei de Autostrăzi (CNADNR), Liviu Costache, face precizări asupra tipului de anvelope necesare din iarna viitoare.
Directorul CNADNR vorbeşte despre autostrăzile necesare României şi nu crede în ipoteza furtului de bani publici, ci doar în cea a cheltuirii neeficiente a acestora.
Judecând după declaraţia dvs. de avere, nu sunteţi un angajat sărac. Aveţi mai multe proprietăţi imobiliare, printre care şi o pensiune pe Litoral. De unde aţi avut resurse?
L.C.: Majoritatea au fost achiziţionate în 2000, când încă eram salariat la COLAS (firmă cu acţionariat francez in domeniul drumurilor – n.red.). Aici am fost un angajat foarte bine plătit fiind director comercial şi de dezvoltare. Am lucrat 6 ani la COLAS, între 1994 şi 2001. Angajat la stat sunt doar de când am fost numit director general CNADNR. Am casă, am maşină, am tot ce îmi trebuie, am venit aici să fac drumuri.
În prima lună a numirii dvs. COLAS a emis către CNADNR mai multe facturi decât a trimis companiei în precedentele două luni numirii dvs. Este o coincidenţă?
L.C.: Da, este o coincidenţă, de când nu mai lucrez eu la COLAS?
Nu mai cunoaşteţi pe nimeni pe acolo?
L.C.: Ba da, cunosc , dar cunosc şi pe toată lumea din zona drumurilor. Cred că la ora asta cei de la COLAS sunt cei mai nefericiţi că sunt eu aici, fiindcă ştiu că nu vor câştiga nici un leu în plus faţă de ceea ce trebuie câştigat. Facturile se plătesc în ordinea vechimii lor, se pun pe site-ul CNADNR, iar COLAS ştie că nu pot face nimic nici dacă aş vrea.
De ce n-avem autostrăzi?
L.C.: Avem cât s-a gândit în ultimii zece ani. Hai să vorbim peste doi ani, puneţi aceeaşi întrebare atunci.
Dar ce trebuia să se întâmple şi nu s-a întâmplat, o strategie de autostrăzi există şi prin lege?
L.C.: În perioada 2000-2010 nu a fost o strategie aşa cum ar fi trebuit. A fost una pe hârtie, nu una finanţată.
Şi o aveţi acum?
L.C.: Sigur că da, dacă te duci la UE şi le explici şi le spui ce vrei să faci, iar oamenii văd şi o echipă determinată, atunci proiectele încep să se deblocheze.
Strategia dvs. se referă doar la culoarul IV de transport (Nădlac-Timişoara-Bucureşti-Constanţa)?
L.C.: O strategie completă se face pe 20 de ani. Nu ne permite bugetul să prindem în urmă celelalte ţări în 2-3 ani, aceasta se va întâmpla în 20 de ani. O a doua cerinţă este să avem trafic pentru autostrăzi.
Şi pe care direcţii posibile de autostrazi vedeţi cerere de trafic?
L.C.: Culoarul IV este acoperit cu trafic, la fel Bucureşti-Braşov. Autostrada Transilvania ar putea să aducă trafic. Culoarul IX (Bucureşti-Focşani-Albiţa) are perpectivă, judecând ceea ce s-a întâmplat în ultimii cinci ani. Bucureşti-Constanţa are de asemenea trafic însă aici vom vorbi de Bucureşti-Constanţa-Mangalia-Vama Veche căci autostrada va merge până la Varna în Bulgaria. Impropriu spus Vama Veche căci nu va trece prin această localitate.
Se fură din banii publici la CNADNR?
L.C.: Nu pot să spun că se fură, căci pentru a afirma aşa ceva trebuie să ai dovezi. Pot să spun că CNADNR ar trebui să fie foarte atentă cum se cheltuiesc banii publici, iar noi am iniţiat nişte proceduri pentru aceasta.
Nu vă întreb dacă banii se fură din seifuri, ci la derularea contractelor.
L.C.: Se poate spune că se risipesc, că poate sunt licitaţii care nu sunt bine urmărite.
Dar aceşti bani se risipesc în senin, nu ajung cumva în nişte buzunare?
L.C.: Eu nu mă ocup să văd unde au ajuns banii, interesul meu este ca aceşti bani să fie cheltuiţi doar pentru drumuri şi pentru contracte aferente, cum sunt cele juridice de consultanţă. Pot afirma că s-au cheltuit mulţi bani fără a se urmări eficientizarea lor. Când o să am probe în privinţa furturilor o să ies public şi o să zic că am găsit persoana respectivă. Până la ora aceasta nu am probe.
Cum pot românii să cread că nu sunt bani de şosele când citesc în presă scandalurile de la CNADNR?
L.C.: De multe ori presa preia o informaţie, o cifră fără să o aprofundeze. Spre exemplu, contractele de consultanţă. însă aici intră şi asistenţa tehnică si proiectarea şi dirigenţia de şantier. Ca să faci un drum trebuie să faci această consultanţă, exproprieri, proiect tehnic, să iei avocaţi, toate acestea intră în drum. Presa nu a înţeles aceste lucruri şi s-a mărginit doar la cifra în cauză.
Cum vă explicaţi că marja profitului obţinută de un mare constructor român anul trecut a fost de 25%. Aţi obţinut vreodată la vreuna din cele două firme private ale dvs această marjă?
L.C.: Nu am detaliile lui, nu ştiu ce preţuri de cost are, dar vă dau un răspuns: nu am avut niciodată atât, însă eu nu am făcut lucrări de drumuri. Nu pot spune mai multe, căci nu am în faţă cum se organizează acest constructor.
Recent CNADNR a aprobat ace-luiaşi constructor un act adiţional de 40% din valoarea contractului, deşi acest constructor câştigase licitaţia toc-mai pentru că ceruse la licitaţie un preţ mult mai mic decât concurenţii săi. Vi se pare corect?
L.C.: Nu ştiu nimic de aceasta, s-ar putea ca acest contract să fie la regionala Bucureşti, să fi fost licitată acolo lucrarea şi să nu aibă semnătura mea.
De ce românii trebuie să le pună maşinilor anvelope de iarnă atunci când CNADNR nu deszăpezeşte corespunzător drumurile? Treceţi în sarcina lor problema circulaţiei decente pe timp de iarnă?
L.C.: Noi nu putem folosi banii publici să îi deblocăm pe cei fără dotare corespunzătoare. Din calculele noastre anul trecut am avut în total 67 de zile de staţionări adică de blocaje pe drumuri. 10% au fost din cauza noastră, dar restul? În ţări precum Austria drumurile sunt curate dar şoferii tot au anvelope de iarnă ca să poată merge liniştiţi.
Ce se va întâmpla din iarna viitoare, veţi solicita aceste anvelope?
L.C.: Facem o analiză pe articole a prevederilor din ţările din vestul Europei. De exemplu: bun, ai anvelope de iarnă pe care scrie M+S (mud and snow), dar va trebui să existe şi o adâncime minimă a profilului, spre exemplu 4 mm cum e în alte ţări, şi asta nu doar pentru transportatorii de meserie ci pentru toţi automobiliştii. In plus anvelopele de iarnă sunt importante şi pentru un alt aspect. Toată lumea vrea să circule pe drum „negru” (fără zăpadă- n.red.) dar nici să nu se cheltuie bani sau să se polueze mediul, ori pentru aducerea drumului „la negru” se foloseşte forţă, energie, oameni şi atunci apar costuri. În alte ţări îi lasă să meargă la 2-3 cm de zăpada bătuta, cu nisip pe ea, însă pentru aceasta primul pas e anvelope de iarnă. La noi toata lumea vrea să meargă pe drum negru.
