Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a amintit că rezervele minime impuse băncilor de instituţia pe care o conduce a ajutat băncile locale să se menţină în picioare, fără ajutor de la stat. Ar cam fi însă timpul ca băncile să-şi reia activităţile clasice, adică să atragă şi să dea bani cu dobândă.
Evitarea unei crize bancare în România, care ar fi necesitat ajutor din bani publici, s-a datorat politicilor macroprudenţiale ale Băncii Naţionale a României (BNR), inclusiv în ceea ce priveşte rezervele minime obligatorii (RMO), a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Cu alte cuvinte, oficialul băncii centrale spune că băncile au trăit, pe perioada crizei, mai ales din banii pe care îi strânseseră, mai mult forţate, în anii de boom. Reamintim că băncile din România erau obligate să plaseze 40% din sumele atrase în euro şi 25% din cele în lei, în rezervele BNR. Aceste valori erau fără echivalent în lume, însă s-au dovedit a fi o idee bună. De-a lungul celor 3-4 ani cât au trecut de la începutul crizei, BNR a luat mai multe decizii de scădere a acestor niveluri, eliberând astfel bani către bănci atunci când aveau mai multă nevoie. „România a evitat o criză bancară şi nu a fost nevoie de o injecţie de bani publici în capitalul vreunei bănci”, a spus Isărescu referindu-se la criza globală din anii 2008-2009.
Vin ani grei, dar fără falimente
Ce se va întâmpla însă în continuare? Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, este optimist din acest punct de vedere afirmând că băncile locale sunt solide şi că reprezintă un pilon al economiei locale. „Atât sistemul, cât şi bancherii au fost atipici în ultimii patru ani, trecând cu bine de perioada de criză. Am rezistat cu bine tuturor şocurilor şi suntem un motor, o forţă motrice pentru alte activităţi ale economiei naţionale. Sistemul bancar nu va înregistra ieşiri în acest an deoarece în România există încă multe oportunităţi de exploatat”, a declarat preşedintele ARB. În acelaşi context, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei Supraveghere din Banca Naţională a României (BNR), aprecia că performanţa sistemului bancar românesc derivă din calitatea managementului, precum şi prin aplicarea filtrului de prudenţialitate al băncii centrale. „Nu cred că a trecut criza, cred însă că trebuie să fim prudenţi. Nu cred că vom avea probleme în sistem şi nici nu vor fi falimente, sau cel puţin nu în 2012″, a precizat Nicolae Cinteză.
Activitate la ralanti
Băncile au redus creditarea către ţările vulnerabile din zona euro, în primele trei luni ale acestui an, dar au crescut-o în cazul Germaniei, reflectând incertitudinile legate de bonitatea unor guverne europene şi a unor bănci de importanţă majoră.Expunerea transfrontalieră a băncilor a crescut cu 59 de miliarde dolari în primul trimestru, ajustată la variaţia cursurilor valutare, potrivit Băncii pentru Reglemente Internaţionale (BIS), relatează MarketWatch.Datele BIS arată însă că băncile au redus creditele către Grecia cu 27,7 miliarde de dolari, către Portugalia cu 12,6 miliarde dolari, către Spania cu 27 miliarde dolari, către Italia cu 14,8 miliarde de dolari, iar în cazul Irlandei cu 54,6 miliarde dolari. Băncile au majorat creditarea către Germania, considerată un plasament sigur în cadrul zonei euro, cu 239,2 miliarde dolari. Cea mai mare scădere a creditării a fost către statele dezvoltate, cu 626 miliarde dolari, în timp ce împrumuturile între bănci au scăzut cu 499 miliarde dolari. Potrivit BIS, cel mai mare declin al împrumuturilor către bănci a fost înregistrat în Germania şi Marea Britanie.
Note bunicele
Agenţia de evaluare financiară Fitch Ratings a confirmat joi ratingurile a trei bănci româneşti: UniCredit Ţiriac Bank, „BBB plus” cu perspectivă negativă; Banca Transilvania, „BB minus” cu perspectivă stabilă; ProCredit Bank România, „BB plus” cu perspectivă stabilă, informează un comunicat de presă al agenţiei.Fitch precizează că decizia de a confirma ratingurile UniCredit Ţiriac Bank reflectă opinia sa cu privire la sprijinul oferit de banca-mamă, UniCredit S.p.A., prin intermediul subsidiarei UniCredit Bank Austria AG, având în vedere importanţa strategică a regiunii Europa Centrală şi de Est pentru banca italiană.Agenţia precizează că ratingurile UniCredit Ţiriac Bank ar putea fi retrogradate dacă ratingul UniCredit S.p.A. ar fi retrogradat sau în situaţia în care ratingul suveran al României va fi retrogradat, lucru care nu este aşteptat având în vedere că ratingul României are în prezent o perspectivă stabilă.
În cazul Băncii Transilvania, ratingul reflectă depozitele solide, îmbunătăţirea profitabilităţii şi nivelul scăzut al creditării în valută.Ratingul de suport 3 atribuit BT reflectă importanţa sistemică a băncii, în calitate de cea mai mare bancă privată românească deţinută de investitorii domestici. Fitch consideră că există o posibilitate moderată ca autorităţile române să ofere sprijin dacă va fi nevoie.Ratingul Băncii Transilvania ar putea fi ameliorat în cazul în care va fi îmbunătăţită calitatea activelor ca urmare a revenirii mediului macroeconomic.În sens invers, riscuri pentru o retrogradare ar putea apărea în principal ca urmare a unei deteriorări majore a calităţii activelor, ceea ce ar conduce la o înrăutăţire a capitalizării.Pentru ProCredit Bank România, ratingul reflectă opinia Fitch cu privire la sprijinul potenţial din partea acţionarului majoritar ProCredit Holding AG&Co KGaA. Ratingurile ProCredit Bank Romania ar putea fi îmbunătăţite sau retrogradate dacă ratingurile ProCredit Holding AG vor fi modificate.
Criza înseamnă suferinţă
Fitch Ratings consideră că sistemul bancar din România continuă să sufere de pe urma activităţii economice slabe atât acasă, cât şi în regiune. În pofida unei politici monetare relaxate practicată de Banca Naţională, costurile de finanţare au crescut ca urmare a împrumuturilor externe semnificative, chiar dacă raportul dintre credite şi depozite a scăzut la 118% la finele primului trimestru 2012, de la 131% la finele lui 2008. Contracţia PIB-ului din ultimii doi ani a afectat calitatea activelor şi la creşterea ponderii creditelor neperformante până la 15,9% la finele primului trimestru din 2012, de la 11,9% la finele lui 2010.
Cu toate acestea, capitalizarea în sectorul bancar românesc este adecvată, iar poziţia de lichiditate a rămas solidă. În opinia Fitch, o stabilizare a performanţelor sistemului bancar românesc este posibilă în 2012-2013, însă o revenire semnificativă nu este aşteptată.
Liderul trece pe plus la anul
Erste Group se aşteaptă ca BCR să revină pe profit în 2013, după ce la jumătatea acestui an a înregistrat pierderi de 546,4 milioane lei, arată un comunicat de presă al acţionarului majoritar al celei mai mari bănci locale. Perspectivele economice pentru statele europene, inclusiv pentru pieţele principale ale Erste Group, au continuat să se înrăutăţească în primul semestru din 2012.În timp ce se previzionează în continuare că Austria, România şi Slovacia vor înregistra creştere economică, estimările pentru celelalte economii indică o scădere a PIB-ului, pe fondul cheltuielilor moderate ale sectorului public şi gospodăriilor private, precum şi al activităţii de investiţii diminuate şi exporturilor tot mai reduse. Criza datoriilor suverane din statele de la periferia zonei euro continuă să ocupe un rol important pe agenda politică şi în evoluţia principalilor indicatori economici”, se arată în document. Potrivit acestuia, priorităţile Erste Group pentru restul anului 2012 vor fi menţinerea nivelului ridicat al capitalului, precum şi al lichidităţii, şi managementul strict al costurilor.„Continuarea reducerii activelor secundare, diminuarea randamentelor la obligaţiunile de stat bine cotate, absenţa creşterii creditării la nivelul pieţei, precum şi nivelul redus al creditelor de consum nou acordate populaţiei vor avea un impact negativ asupra venitului net din dobânzi.
