Unele din cele mai mari bănci din Grecia ar putea fi naţionalizate dacă restructurarea datoriilor statului, parte a pachetului de ajutor financiar extern, devine prea agresivă, iar investitorii continuă să vândă acţiuni ale instiuţiilor de credit, potivit unei analize Reuters, citată de Mediafax.
Ostatice ale obligaţiunilor de stat în valoare de 40 de miliarde de euro pe care le au în portofoliu, soarta instituţiilor de credit elene este strâns legată de rezultatul crizei, despre care mulţi analişti consideră că se va încheia cu falimentul Greciei.
Creditorii privaţi, incluzând băncile elene, au acceptat o pierdere de 21% faţă de valoarea nominală, parte a pachetului financiar de 109 miliarde de euro convenit de Grecia cu UE, FMI şi Banca Centrală Europeană în iulie.
Între economişti, politicieni şi investitori apare, însă, un consens că fără acceptarea unor pierderi mai mari, de 50%, Grecia tot se va prăbuşi sub povara datoriei de 350 de miliarde de euro şi va pierde finanţarea de urgenţă, notează Reuters.
„Perspectiva unor pierderi mai mari a crescut. În mod cert, piaţa CDS (asigurarea datoriilor împotriva riscului de neplată, n.r.) consideră că există o probabilitate mai ridicată de 90% pentru un astfel de eveniment în cinci ani. Este posibil şi s-ar putea întâmpla într-un an. Eu nu aş exclude-o”, a spus Niall O’Connor, analist la Credit Suisse.
Consilieri guvernamentali din Franţa şi Germania au afirmat, în această săptămână, că Grecia trebuie să reducă la jumătate povara datoriilor şi au cerut mai mult sprijin pentru susţinerea recapitalizării băncilor cu expunere mare pe datoria statului elen.
Presa elenă a raportat miercuri că discuţiile privind pierderi mai mari au împins mai mulţi investitori să accepte actuala ofertă, a unei reduceri de 21% la rostogolirea datoriei scadente în 2020 pentru obligaţiuni pe termen mai lung.
Bancherii au sugerat, de asemenea, că ar fi deschişi ulterior unei noi runde de reevaluări în scădere, dacă pierderile acceptate deja sunt insuficiente pentru a împiedica intrarea Greciei în faliment, situaţie care ar avea un impact negativ şi mai ridicat.
Dacă această speculaţie devine realitate, impactul asupra capitalului de bază al băncii ar fi prea mare pentru a fi compensat în contextul problemelor din sectorul financiar, iar băncile ar fi nevoite să recurgă la Fondul de Stabilitate Financiară al statului – şi naţionalizare – sau să intre în colaps.
„Băncile ar trebui imediat capitalizate şi evident naţionalizate, deoarece proprietarii nu ar putea acoperi deficitul de capital. Aşa că statul ar trebui să intervină”, a afirmat Yannis Papantoniou, fost ministru de Finanţe al Greciei şi „arhitect” al aderării ţării la zona euro.
Lovite de declinul depozitelor şi de creşterea portofoliului de credite neperformante în contextul recesiunii prelungite, băncile reduc îndatorarea şi costurile pentru a se proteja şi pentru a întruni criteriul unei rate de adecvare a capitalului de 10%.
Cele mai mari cinci bănci, respectiv National Bank pf Greece, EFG Eurobank, Alpha Bank, Piraeus Bank şi Hellenic Postbank au acceptat deja pierderi de 4,3 miliarde de dolari în programul care se va încheia în octombrie.
Acţiunile băncilor elene au pierdut 64% de la începutul anului şi 72% în ultimele 12 luni. Odată considerate „locomotiva” bursei de la Atena, titlurile au avut în ultimele luni o evoluţie sub cea a pieţei.
Pentru cele cinci mari instituţii de credit, prăbuşirea pieţelor din ultimele luni a însemnat o scădere a valorii de 10,7 miliarde de euro, circa 5% din PIB.
Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei dispune de 10 miliarde de euro, iar suma ar urma să urce la 30 de miliarde de euro după ce parlamentele statelor din zona euro aprobă modificările aduse Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară.
Prin acest program, băncile ar emite acţiuni obişnuite, cu drept de vot, pe care fondul de stabilitate al Greciei le-ar cumpăra. Statul ar ajunge astfel să controleze participaţii importante la bănci. Preţul de achiziţie al acţiunilor va mult sub cel al pieţei, astfel încât statul să poată înregistra profit la vânzarea pachetelor de acţiuni.
Un astfel de model ar semăna cu programul pentru sectorul financiar lansat în SUA după prăbuşirea Lehman Brothers sau cu naţionalizarea a două mari bănci suedeze în anii ’90, considerată de economişti una dintre cele mai de succes operaţiuni de salvare a unor instituţii de credit din istorie.
În România sunt prezente mai multe bănci elene, respectiv EFG Eurobank prin Bancpost şi National Bank of Greece prin Banca Românească, în timp ce Alpha Bank, Piraeus Bank, Emporiki Bank şi ATEbank activează sub brand propriu.
