Asociaţia Băncilor din România va propune BNR inclusiv reducerea perioadei de patru ani în care clienţii restanţieri rămân în baza de date a Biroului de Credit.
Asociaţia Română a Băncilor va demara discuţii cu Banca Naţională a României în vederea modificării Regulamentului 24/2011 privind creditarea persoanelor fizice, pe baza unui set de sugestii primite din partea băncilor, a afirmat, într-o conferinţă de specialitate, Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB.
„Întotdeauna, când apare un regulament fie că este vorba de un regulament, care reglementează creditarea persoanelor fizice, IFRS sau Baza III, pregătim eventuale propuneri care vin din aplicaţii. Este adevărat că avem un set de sugestii din partea băncilor şi într-o zi o să le discutăm cu Banca Naţională, poate chiar astăzi (marţi, 12 iunie, n.r.). Cert este că există această preocupare, să fie relansată creditarea pe toate zonele ei şi să nu ne limităm doar la unele aspecte”, a declarat Gheţea.
În opinia oficialului ARB, care este şi preşedinte al CEC Bank, premisele reluării creditării există, iar principalele motive ar fi continuarea Programului „Prima Casă”, majorarea salariilor în sistemul bugetar şi reducerea dobânzilor la creditele şi depozitele în lei.
„Personal, cred că există premisele pentru relansarea creditării. Avem programul «Prima Casă», care, iată, continuă. În următoarele săptămâni, se vor majora salariile în zona bugetarilor. În opinia mea, bugetarii îşi vor aminti de îndeplinirea unor obiective, gen casă, maşină, mobilă etc. În ultima perioadă, s-au redus dobânzile atât la depozite, cât şi la creditele în lei. Lumea este din ce în ce mai conştientă că a lua credite în lei este mai bine decât în valută, unde riscul valutar este mai mare. Băncile vor avea tot timpul apetit pentru creditare”, a menţionat Radu Graţian Gheţea.
Mai blânzi cu restanţierii
În ceea ce priveşte restanţele persoanelor fizice la plata creditelor, Gheţea a subliniat că susţine ideea reducerii perioadei de intrare în baza Biroului de Credit a rău-platnicilor pentru clienţii care nu au mai putut plăti rate din motive obiective, dar au găsit ulterior soluţii cu ajutorul băncilor. „În ultimii patru-cinci ani, foarte mulţi clienţi persoane fizice au înregistrat întârzieri la plată. Unii n-au mai plătit deloc, alţii au fost executaţi silit de către bănci. Cei care au înregistrat restanţe sunt o categorie de clienţi care fie au întârziat şi ulterior au revenit la un ritm normal de plată, fie, în colaborare cu banca, creditul a fost restructurat. Revenirea la o plată ritmică s-a făcut după ce clientul a întârziat destul la plată şi a intrat în baza Biroului de Credit. Personal, susţin găsirea unor soluţii pentru clienţii care n-au mai plătit două-trei-şapte rate, din motive obiective accidental, trebuie să reducem perioada de intrare în data de baze a clienţilor rău-platnici”, a precizat şeful ARB şi CEC Bank.
Ce spun normele BNR
Regulamentul privind creditarea persoanelor fizice limitează la cinci ani perioada de derulare a unui credit de consum.
De asemenea, solicitanţii de astfel de credite trebuie să dispună de garanţii reale sau personale care să acopere în proporţie de 133% valoarea creditului.
Potrivit documentului citat, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 85% din valoarea garanţiei ipotecare în cazul creditelor acordate în lei.
În cazul creditelor denominate într-o monedă străină sau indexate la cursul unei monede străine, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 80% din valoarea garanţiei ipotecare dacă debitorul obţine veniturile eligibile denominate ori indexate la moneda creditului.
Valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare acordat unui debitor care nu obţine veniturile eligibile denominate sau indexate la moneda creditului nu poate depăşi 75% din valoarea garanţiei ipotecare în cazul creditelor denominate în euro sau indexate la cursul euro şi 60% în cazul creditelor denominate în alte monede străine ori indexate la cursul unor alte monede străine.
Băncile „trăiesc” din Prima Casă
Creditul ipotecar este cel mai dinamic segment al creditului neguvernamental, a declarat şi preşedintele Alpha Bank, Sergiu Oprescu, într-o conferinţă de specialitate.
„În perioada ianuarie 2009- aprilie 2012, creditul ipotecar a crescut cu 2,5 miliarde euro, din care 1,9 miliarde euro valoarea garanţiilor de stat din programul «Prima Casă», iar valoarea rambursărilor a fost de 1,8 miliarde euro. Numărul creditelor ipotecare a crescut la 233.000 în mai 2012. În aprilie 2012, faţă de media din 2008, diferenţialul de dobândă la creditele cu dobândă variabilă a scăzut la 1,4%, de la 2,4%”, a spus Oprescu.
Potrivit acestuia, în aprilie 2012, faţă de decembrie 2008, dobânda medie la creditele ipotecare noi a scăzut cu 2,2% la lei şi 2,1% la euro, iar dobânda medie la creditele ipotecare în stoc a scăzut cu 2,2% la lei şi 2% la euro.
El a mai spus că dobânda anuală efectivă medie a scăzut cu 4,4% la lei şi cu 3,7% la euro.
„Stocul creditelor ipotecare în România (7,8 miliarde euro) este suficient de mare pentru iniţierea obligaţiunilor ipotecare. Ungaria, Cehia şi Bulgaria au început emiterea de obligaţiuni ipotecare când stocul de credite ipotecare a fost mai mic decât stocul actual al creditelor ipotecare din România”, a mai afirmat preşedintele Alpha Bank.
Costuri reduse la credite de casă
Costul creditului ipotecar se va stabiliza la nivelurile actuale, a declarat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Sergiu Oprescu.
„O să vedem o scădere accentuată în următoarea perioadă, poate o convergenţă mai accentuată între creditul ipotecar în lei şi în valută. Din punct de vedere al cerinţelor de creditare deja diferenţialul care există între dobânda la lei şi dobânda la euro pe credit ipotecar este cumva anulat de cerinţele de creditare ceva mai permisive în cazul creditului ipotecar pe lei”, a spus Oprescu.
Potrivit acestuia, creşterea stocului de credite ipotecare va fi, pentru 2012, la un nivel probabil sub nivelul 2011. Anticipez că nu va fi la fel de dominat de Prima Casă ca în anii anteriori. Deci anticipez că produsele standard ale băncilor comerciale vor începe să se vândă mai mult în cursul anului 2012 şi poate mai departe în 2013 decât produsele reprezentate de programele Prima casă. Pe toate aceste anticipaţii rămâne o constantă, şi anume faptul că împrumutul ipotecar rămâne segmentul de credit neguvernamental cu cea mai ridicată dinamică, pentru că pleacă de la o bază destul de scăzută”, a mai afirmat Oprescu.
