Autostrada A3, ce ar trebui să lege Bucureştiul de Borş, prin centrul Transilvaniei, va ajunge în mai la Ploieşti, cu o întârziere de doi ani.
Porţiunea de autostradă Bucureşti-Ploieşti ar putea fi gata în luna mai, la doi ani după primul termen de execuţie anunţat, anume 2010.
Prezent ieri pe şantierul autostrăzii ajunse celebră ca urmare a întârzierii cu care regii asfaltului fac lucrările, premierul Mihai Răzvan Ungureanu, însoţit de ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a cerut constructorilor încheierea lucrărilor în luna mai, în caz contrar aceştia fiind pasibili de penalităţi. Acestea sunt oricum plătite de constructori de la începutul acestui an, termenul anunţat anul trecut fiind 15 decembrie 2010. Fostul premier Emil Boc anunţase închiderea lucrărilor în aprilie, luna mai fiind „de rezervă”. Luna mai a devenit noul termen trasat ieri de premierul Mihai Ungureanu, fiind însă puţin probabilă încheierea completă a lucrărilor până atunci. Nivelul redus al penalităţilor, de doar 0,05% pe zi, nu îi sperie pe constructori, care par a nu se mobiliza. Probleme sunt în special pe primul tronson dinspre Moara Vlăsiei, unde lucrează firma Euroconstruct Trading 98, deţinută de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu. La fiecare milion de euro lucrări neefectuate penalităţile zilnice se cifrează la doar 500 de euro.
„Sper ca la jumătatea lunii mai, autostrada să fie dată în circulaţie. Întârzierile de până acum, tehnice şi de altă natură, au fost depăşite”, a spus Ungureanu. Ministrul Transporturilor, Alexandru Nazare, a afirmat la rândul său că speră ca măcar în al „12-lea ceas” lucrarea să fie finalizată. După ce se vor încheia lucrările, circulaţia între Bucureşti şi Ploieşti va fi posibilă doar dincolo de centura Capitalei. Lucrările pe sectorul de 6 kilometri dintre punctul de pornire al autostrăzii în interiorul municipiului Bucureşti şi centura acestui oraş au fost începute de abia anul trecut, deci la cel puţin 3 ani după semnarea contractului cu constructorii italieni Pizzarotti şi Tirrena Scavi. În cel mai bun caz, sectorul din interiorul centurii va fi gata la finele anului.
Scepticismul ministrului Nazare
Deşi utilitatea unei autostrăzi iese la iveală cu atât mai mult cu cât lungimea acesteia este mai mare, la nivelul Ministerului Transporturilor nu există soluţii concrete de continuare a autostrăzii dincolo de Ploieşti, spre Braşov şi mai departe spre Cluj-Borş. După ce de-a lungul anilor au fost reziliate două contracte ce prevedeau construirea sectorului montan de autostradă, anume în 2005 şi în 2010, acum mai există doar comitete în cadrul Ministerului Transporturilor ce analizează problema, contracte de consultanţă semnate cu firme străine, studii de fezabilitate şi multe îndoieli.
„Suntem într-o competiţie europeană, nu suntem singurii care vrem să facem aşa ceva, resursele pe piaţă sunt relativ limitate, încrederea investitorilor la fel. Şi putem să ne maximizăm şansele pregătind proiectele foarte bine, având nişte studii de fezabilitate revizuite pentru a oferi o imagine foarte clară celui care vine să investească banii şi în acelaşi timp făcând un lobby puternic în capitalele europene cheie pentru genul acesta de proiecte. Sunt şi experienţe europene nefericite şi trebuie luate în calcul”, a declarat recent, într-un interviu acordat Ziarului Financiar, ministrul Alexandru Nazare.
Continuarea autostrăzii dincolo de Ploieşti se loveşte de câteva handicapuri. Concesiunea poate creşte deficitul bugetar, în condiţiile în care România s-a angajat ca deficitul structural să nu depăşească anual 1,5% din PIB, credibilitatea noastră pe pieţele financiare a scăzut după rezilierile menţionate, bancherii sunt mult mai atenţi la condiţiile împrumuturilor şi la rentabilitatea proiectelor, iar România este pe pieţele financiare la concurenţă cu alte state învecinate care, spre deosebire de noi, au demarat cu succes proiecte de concesiune.
