Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au crescut în trimestrul al treilea de aproape şapte ori, la 148,4 tone, iar pe ansamblul anului ar putea ajunge la 450 de tone, maximul ultimelor patru decenii, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului, citate de Financial Times şi preluate de Mediafax.
Datele anunţate joi de Consiliul Aurului, organizaţie de lobby a industriei aurului, au luat prin surprindere investitorii, care nu anticipau un asemenea nivel.
În trimestrul al treilea al anului trecut, achiziţiile s-au situat la 22,6 tone, în timp ce în trimestrul al doilea din acest an au atins 66,5 tone.
Organizaţia a refuzat să identifice băncile centrale aflate în spatele celei mai mari părţi a achiziţiilor, citând „restricţii de confidenţialitate”. Băncile centrale sunt printre cei mai importanţi actori pe piaţa mondială a aurului, însă foarte puţine publică date despre evoluţia rezervelor, notează Financial Times.
Băncile centrale au devenit cumpărători neţi de aur în urmă cu doi ani, după mai bine de două decenii de vânzări masive, iar trendul a susţinut un avans al preţului până la 1.920 de dolari pe uncie troy, o creştere de şase ori într-o perioadă de zece ani.
În acest an, achiziţiile de aur ale băncilor centrale, cu precădere din statele emergente, vor fi cele mai mari de la prăbuşirea în urmă cu 40 de ani a sistemului Bretton Woods, când Statele Unite ale Americii au renunţat la convertibilitatea dolarului în aur.
Achiziţiile de 148,4 tone din trimestrul al treilea sunt cele mai mari începând cu 2002, când firma de consultanţă GFMS, care furnizează datele pentru raportul Consiliului Mondial al Aurului, a început să analizeze piaţa. Băncile centrale au fost ultima dată cumpărători neţi de aur în 1988, cu 180 de tone.
Totodată, China a depăşit India şi a devenit cel mai mare consumator de aur pentru bijuterii în trimestrul al treilea. Consumul Chinei a urcat cu 13%, în timp ce în India a scăzut cu 26%.
