Tot mai multe dovezi evocă posibila implicare a serviciilor ruse sau a regimului președintelui cecen Ramzan Kadîrov, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, în uciderea lui Zelimkhan Khangoșvili, un georgian veteran al războiului din Cecenia contra Rusiei. La 23 august, în plină zi, într-un parc din Berlin, acest georgian a fost împușcat în cap cu trei gloanțe, martorii descriind o „execuție”. Poliția germană a arestat rapid un suspect, care se află în detenție provizorie de peste o lună, dar nu a răspuns întrebărilor anchetatorilor. De naționalitate rusă și originar din Cecenia, el s-a identificat ca Vadim Sokolov și venise în Germania cu puțin înaintea crimei, după un scurt sejur în Franța, unde a cerut viză Schengen și avea bilet de avion de întoarcere spre Moscova pentru a doua zi. Potrivit jurnalului berlinez Tagesspiegel, la domiciliul său a fost găsită o importantă sumă de bani. Ancheta jurnaliștilor publicației Spiegel și a siturilor de investigații a dezvăluit că în registrul pașapoartelor ruse, nu figurează nimeni cu numele pe care suspectul l-a declinat. Alt element descoperit de ancheta media este că numărul pașaportului suspectului duce spre o unitate a ministerului de Interne de la Moscova care deja a livrat în trecut documente pentru GRU, serviciile secrete militare ruse. GRU este citat în ancheta privind otrăvirea cu poloniu a lui Serghei Skripal, fost agent dublu rus, în sud-vestul Marii Britanii în martie 2018, un atac imputat Rusiei de către Londra, ceea ce Moscova a negat vehement. Ziariștii au găsit într-o bază rusă de date dovezile tentativei de creare a unei false identități credibilă sub numele Sokolov, cu puțin timp înaintea crimei. Procedura înregistrată este similară celei găsită în cazul identității atacantului lui Skripal.
Comanditari necunoscuți
Potrivit media germane, victima ucisă la Berlin, Zelimkhan Khangoșvili, este un cecen din Georgia, care a luptat în al doilea război cecen contra Rusiei, apoi a lucrat mai mulți ani ca negociator pentru autoritățile antiteroriste georgiene și ucrainene. După numeroase amenințări și o tentativă de asasinat la Tbilisi, el a plecat în Ucraina, dar amenințat cu moartea și-a luat familia și a fugit în Germania, unde a cerut azil.
Norbert Rottgen, președintele Comisiei pentru afaceri Externe din Bundestag, a declarat pentru Spiegel: „Crima pare să aibă amprente politice clare și nete” dar, din rațiuni pe care nu le înțelege, afacerea nu a fost remisă Parchetului federal. O sursă apropiată serviciilor secrete germane a declarat pentru Spiegel că este „sută la sută sigur că Rusia este implicată într-un mod sau altul”. Altă sursă a estimat că este „o a doua afacere Skripal”. „Există indicații că autorul crimei are legături cu serviciile secrete ruse. Dacă se dovește a fi adevărat, problema se pune de a ști cine trage sforile la Moscova” a declarat pentru Bild deputatul CDU, Patrick Sensburg. Kremlinul a negat orice implicare în acest asasinat.
Spiegel concluzionează că implicarea Rusiei în crima din Berlin este un „scenariu posibil”. O altă ipoteză este că asasinarea lui Khangoșvili a fost „sub-contractată”, cum a fost cea a opozantului rus Boris Nemțov. În 2017, justiția rusă a condamnat cinci ceceni în cazul acestei afaceri, dar comanditarii au rămas necunoscuți.
