Zece filme de ficţiune de lungmetraj au primit finanţare de la Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) la sesiunea de concurs din această vară. Printre câştigători, abonatul Sergiu Nicolaescu, dar şi mai tinerii protestatari Tudor Giurgiu şi Cătălin Mitulescu. Nici ediţia din acest an nu este lipsită de controverse, câţiva tineri cineaşti contestând deja rezultatele.
Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC) a publicat ieri rezultatele concursului de proiecte cinematografice, sesiunea iunie-iulie 2010. Celor şase secţiuni ale concursului le-au revenit în total peste 18 milioane de lei (peste 4 milioane de euro), din care 9,8 milioane vor merge către lungmetrajele de ficţiune. Cel mai mare punctaj l-a obţinut proiectul „El Rumano”, coproducţie Strada Film, regizor şi scenarist Cătălin Mitulescu, cu un credit de 1,26 milioane lei (aproximativ 300.000 de euro).
Cea mai mare finanţare a primit-o însă Tudor Giurgiu pentru „Despre oameni şi melci”, Libra Film, cu 1,63 milioane lei (circa 400.000 de euro), urmat de Sergiu Nicolaescu, cu 1,56 milioane lei, pentru un proiect cu titlul „Ultimul corupt al României”. „«Despre oameni şi melci» va fi o comedie după un fapt real, a cărei acţiune se petrece în România anilor ’90. Am vrut să regizez acest film pentru că scenariul semnat de Ionuţ Teianu este foarte bun”, a declarat Tudor Giurgiu, care mărturiseşte că nu se aştepta să obţină cea mai mare finanţare: „Oricum, suma nu e atât de mare, iar pentru ce vrem noi să facem va fi nevoie probabil să aplicăm la un fond european. Avem deja şi un coproducător francez”.
Sergiu Nicolaescu încă îl mai caută pe „Ultimul corupt al României”
Pe de altă parte, contactat de România Liberă, Nicolaescu încă nu poate spune cine este ultimul corupt al României, dar dezvăluie că filmul va fi un fel de continuare a celui mai recent lungmetraj al său, „Poker”. „Vor fi aceleaşi personaje interpretate de aceiaşi actori, dar şi personaje noi. Va fi tot o satiră politică ce se va realiza în coproducţie cu Media Pro”, ne-a declarat Nicolaescu.
Horaţiu Mălăele a obţinut finanţare pentru proiectul „Doar cu buletinul la Paris” (Casaro Film), tot o comedie, pe un scenariu scris de Denis Dinulescu, însă a pierdut finanţarea pentru „Simion Liftnicul”, pe un scenariu adaptat de scriitorul Petru Cimpoeşu. Radu Jude a intrat în clasament cu „Toată lumea din familia noastră”, iar Marian Crişan cu „Iguanele” (Mandragora).
Marian Crişan: „«Iguanele» va fi o poveste de provincie”
Marian Crişan, proaspăt premiant al Festivalului de la Locarno, a aflat rezultatul concursului de la România Liberă. „Ce să zic? E bine. Ni se creează condiţii de lucru. Până filmăm un alt proiect avem nevoie de circa un an şi jumătate, pentru că, după ce obţinem finanţare CNC, trebuie să căutăm alţi producători pentru completarea bugetului, deci mai avem de alergat. Filmul meu va fi realizat tot în provincie, la Salonta sau Oradea, şi va fi o poveste de provincie. Vă pot spune doar că va fi o dramă de familie, despre o relaţie tată-fiu, dar cam atât”, a explicat tânărul regizor. Pe lista câştigătorilor la Lungmetraj mai sunt regizorii Adrian Sitaru, cu „Domestic”; Constantin Popescu, care va realiza un film istoric despre „Elisabeta Rizea”; Adrian Popovici cu „Bonded/Încătuşat” – o coproducţie româno-americană, film de acţiune despre un copil al unei familii care a emigrat în Statele Unite şi Geo Saizescu, tot cu o comedie, „A doua şansă”.
Absenţii şi perdanţii
La această secţiune sunt şi perdanţi celebri. Sub linia de admişi figurează Radu Gabrea, Călin Netzer (al cărui film, „Medalia de onoare”, a obţinut mai multe premii internaţionale, printre care cele de la sfârşitul lui 2009: cinci trofee la Festivalul de la Salonic), Dan Chişu, Nicolae Mărgineanu, regizorul spaniol Jesus Del Cerro, adus în România de Media Pro pentru serialul „Cu un pas înainte” (cu trei proiecte neeligibile), Gheorghe Preda, Marius Barna sau Stere Gulea.
Marii absenţi de pe aceste liste sunt foştii câştigători ai premiilor internaţionale: Cristian Mungiu, Cristi Puiu sau Corneliu Porumboiu, care nu au aplicat de această dată ca regizori, alegând să lucreze din umbră, prin caselor lor de producţie, propunând pentru diferite secţiuni proiecte semnate de alţi realizatori. (Mandragora a lui Cristi Puiu, a participat cu şapte proiecte dintre care trei au fost eligibile, iar Mobra Film, deţinută de Cristian Mungiu, a înscris 4 proiecte şi a câştigat doar unul)
Şerbănescu: „Nu înţeleg de ce toată lumea trebuie să facă scandal”
Acesta este primul concurs realizat de CNC după o pauză de doi ani, iar contestaţiile se vor putea depune în următoarea lună la „o altă instanţă”, res¬pectiv la Ministerul Culturii. Potrivit legii, ele nu pot contesta notele, ci „partea de procedură, inexactităţile aritmetice”, după cum ne-a explicat Eugen Şerbănescu, directorul CNC, care crede că vor fi contestaţii, dar speră să nu mai fie scandal, ca la fiecare concurs: „Avem instituţia contestaţie şi instituţia justiţie. Dacă sunt aceste instrumente, nu înţeleg de ce toată lumea trebuie să facă scandal. Dar, pe de altă parte, dacă te uiţi un pic în urmă la marile premii acordate cinematografiei româneşti, toate aceste filme s-au realizat pe banii CNC. De unde ies filmele astea?! Sunt cele alese de juriile noastre care au votat filme cu adevărat de calitate”.
Activitatea CNC a fost zguduită în ultimii ani de critici dure aduse în special de regizori, care au protestat prin scrisori deschise semnate de cineaşti precum Cristian Mungiu, Cristi Puiu şi Tudor Giurgiu. Cristian Mungiu, care a făcut parte din juriul concursului de proiecte cinematografice organizat de CNC în 2008, a criticat aspru modul de organizare a competiţiei, chiar în şedinţa de anunţare a rezultatelor.
La începutul acestei luni, documentariştii Florin Iepan şi Alexandru Solomon au solicitat CNC şi Ministerului Culturii, printr-o scrisoare deschisă, suspendarea actualului concurs de proiecte cinematografice, după ce Răzvan Georgescu, membru al comisiei de documentare, a sesizat mai multe nereguli.
Se reclama, în scrisoare, faptul că Georgescu „a constatat, pe parcursul derulării concursului, derapaje foarte grave în procedura de selecţie şi încălcări ale regulamentului de desfăşurare”.
Cu toate acestea, Eugen Şerbănescu se declară „satisfăcut” şi „mulţumit cu acest palmares echilibrat”: „Avem, slavă Domnului, toate talentele şi genurile posibile. Pentru mine asta denotă o maturitate a cinematografiei naţionale actuale”.
SCANDAL
Florin Iepan contestă concursul
„Concursul ar trebui invalidat pentru că nu s-a respectat regulamentul”, ne-a declarat ieri după aflarea rezultatelor documentaristul Florin Iepan, care susţine că vorbeşte şi în numele Asociaţiei documentariştilor români, Documentor.
Proiectul lui Florin Iepan, intitulat criptic „C”, a căzut la secţiunea Documentar. „Rezultatul este viciat. La această secţiune, Răzvan Georgescu a reclamat faptul că nu s-au secretizat proiectele şi că nu s-au calculat punctajul firmelor şi cel al filmelor. După sesizarea de la începutul lunii, Eugen Şerbănescu ne-a dat dreptate. Astfel, Artis Film, care avea trei poziţii de câştigător, a fost retrogradat la una. Dar uitaţi-vă pe rezultate: cine este acest documentarist Adrian Popovici? Nu-l cunosc, vine din neant! Comisia şi-a bătut joc de noi. Cine este Leonard Tonitza? Este priceput şi la documentar, şi la animaţie? Reacţia lui Şerbănescu la sesizarea noastră a fost să mărească bugetul cu încă 20%, asta, acum două săptămâni. Argumentul său a fost că s-au mărit taxele, iar membrii CA au votat. Aşa îi regăsim pe listă pe regizorii Sergiu Nicolaescu şi Geo Saizescu. De când este Eugen Şerbănescu la CNC nu a făcut altceva decât să discrediteze generaţia noastră. Nu este vinovat directorul CNC, ci ministrul Culturii, pentru că i-a oferit un Consiliu de Administraţie absolut obedient. Am cerut public demisia domnului Eugen Şerbănescu directorul general al CNC pentru modul în care a organizat ultimul concurs. Rămân la părerea că numirea de către domnul ministru a unui C.A. aservit aproape în totalitate domnului Eugen Şerbănescu a fost o eroare din partea domniei sale. Din moment ce domnul ministru nu are deocamdată dorinţa sau posibilitatea legala să-l revoce din funcţie pe directorul general al CNC numirea unui C.A. imparţial ar fi fost o măsură elementară de precauţie în condiţiile date”, a mai spus iritat Florin Iepan.
CATEGORII
Alte finanţări
Debut lungmetraj: „Lupu” de Bogdan Mustaţă (988.753 lei); „Câinele japonez” de Tudor Cristian Jurgiu; „Angelica” de Bogdan Dumitrache; „Roxanne by the Police” de Valentin Hotea şi „Acasă la tata” de Andrei Cohn.
Scurtmetraj ficţiune: „Vaca finlandeză” de Gheorghe Preda (229.365 lei), „Cheful” de Adrian Sitaru; „High Definition” de Adrian Sitaru; „Detaşamentul orb” de Vlad Feneşan (344.400 lei); „Silent river” de Anca Miruna Lăzărescu şi „Betoniera” de Liviu Săndulescu.
Documentar: „Kakaia freedom? Eta carnaval” de Şerban Marinescu, Constantin Popescu şi Andrei Gruzsniczki (616.100 lei); „Maria, regina noastră” de Adrian Popovici; „Fântâna tinereţii” de Hanno Höfer; „Ultimele zile din viaţa lui Nicolae Ceauşescu” de Radu Gabrea, după un scenariu de Grigore Cristian Cartianu (696.087 lei), „Niascharian (să renaştem)” de Leonardo Tonitza şi „Nevastă din India” de Robert Arpad Lakatos.
Animaţie: „Mercy street” de Alexandru Buzea (715.000 lei); „Aventurile lui Boxhead şi Roundhead” de Elliot Cowan; „Povestea lui Noni” de Leonardo Tonitza şi „Scrisoarea a treia” de Luminiţa Mardare, Robert Wegeman şi Velika Stoica.
Dezvoltare lungmetraj ficţiune şi documentar: „Tratat de descompunere”, Mandragora (25.361 lei), „Ileana”, Strada Film; „Aştept eliberare”, Hi Film; „Circuitul business-ului în natură”, 4 Proof Film; „Cain şi Abel”, Periscop Pictures, şi „11 ani”, Hi Film (30.224 lei).
