Menit să pună capăt unuia dintre cele mai vechi litigii dintre ţări europene, textul are încă numeroase obstacole de depăşit înainte de a intra în vigoare, scrie Agerpres.
El urmează să fie supus unui referendum, a cărui dată nu a fost încă fixată, înainte de o revizuire a Constituţiei ce ar trebui din nou să fie validată de parlament, cu o majoritate de două treimi.
În schimbul acestui acord, Skopje speră să obţină demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană (UE) în timpul summitului UE de la sfârşitul lui iunie şi o invitaţie de raliere la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Cu toate acestea, dacă guvernul macedonean nu va reuşi să obţină această revizuire a Constituţiei, care presupune o majoritate calificată în parlament, de care nu dispune acum, “invitaţia NATO va fi anulată şi negocierile cu UE nu se vor clinti”, a atenţionat premierul grec Alexis Tsipras.
Grecia respinge folosirea de către ţara vecină a numelui “Macedonia”, considerând că acesta este numele provinciei sale nordice.
În timpul unei sesiuni foarte scurte, a cărei desfăşurare a fost anunţată marţi dimineaţa, 69 de deputaţi macedoneni (din 120) au votat pentru ratificarea acestui acord de natură să pună capăt unui conflict diplomatic cu Grecia, ce durează de 27 de ani, după proclamarea de către Macedonia a independenţei sale, în 1991.
Parlamentarii dreptei naţionaliste (VMRO-DPMNE) nu au fost prezenţi pentru acest vot, convocat în ultimul moment. În jur de patruzeci de persoane care se opun semnării acordului cu Atena au manifestat în faţa parlamentului. Dreapta a reiterat de mai multe ori după semnarea acordului că nu va susţine “o schimbare a numelui constituţional” al Macedoniei.
