Bajram Cerkini de la Centrul de resurse pentru persoane dispărute, cu sediul în Pristina, a declarat că „rănile acestor localnici nu pot fi vindecate”, a anunţat site-ul de ştiri Koha Ditore.
„Organizaţiile internaţionale spun întotdeauna – soluţia este în Serbia”, a declarat el, referindu-se la solicitările acestor organizaţii pentru ca Serbia să-şi intensifice eforturile. „Trebuie să determinăm Serbia să ne spună”, a afirmat el.
Majoritatea albaneză din fosta provincie sârbă a organizat o mişcare de revoltă pentru independenţă în 1998, declanşând un răspuns ferm din partea forţelor Belgradului, care a atras în cele din urmă acţiunea Occidentului. O campanie de bombardamente a NATO asupra Serbiei a obligat Belgradul să se retragă în 1999. Deşi au trecut 20 de ani, 1.653 de persoane sunt încă date dispărute – majoritatea albanezi, dar şi sârbi. Relaţiile nu tocmai bune dintre Serbia şi Kosovo îngreunează căutările.
Proteste similare au avut loc vineri în Bosnia şi Croaţia, ambele state fiind nevoie să lupte pentru independenţă faţă de fosta Iugoslavie.
Republica Federală Socialistă Iugoslavia s-a dezintegrat după zece ani de războaie în care 130.000 de persoane au fost ucise şi milioane au fost strămutate. Conflictele au lăsat răni adânci care continuă să împiedice reconcilierea şi normalizarea relaţiilor în regiune. Soarta a circa 10.000 de persoane dispărute, majoritatea în Croaţia, Bosnia şi Kosovo, rămâne în continuare nesoluţionată.
