Pelicula „Soldații. Poveste din Ferentari” a fost selectată în competiția oficială a celei de-a 65-a ediții a prestigiosului festival de film de la San Sebastian, Spania, eveniment ce se va desfășura în perioada 22-30 septembrie 2017.
Ultima selecție a unui film românesc în această competiție a avut loc în urmă cu 37 de ani, când România a fost reprezentată tot de o femeie regizor, Malvina Urșianu, cu producția „Întoarcerea lui Vodă Lăpușneanu” (1980).
Fabulă despre democrație
„Soldații. Poveste din Ferentari” spune povestea lui Adi, un antropolog de 40 de ani, părăsit de curând de iubita lui, care se mută în Ferentari pentru a documenta un doctorat despre manele. Acolo, îl întâlnește pe Alberto, un rom sărac, fost pușcăriaș, care promite să-l ajute să cunoască fenomenul. Destul de repede, cei doi încep o relație, în care Adi îl hrănește pe Alberto cu planuri improbabile de ieșire din sărăcie, iar Alberto pe Adi, cu vorbe dulci bine ticluite. Când banii se termină, amândoi se trezesc captivi într-un apartament în care se iubesc sincer și se folosesc unul de altul.
Pelicula, o adaptare liberă după romanul „Soldații. Poveste din Ferentari” de Adrian Schiop, publicat la Editura Polirom în 2013, îi are în rolurile principale chiar pe Adrian Schiop și pe Vasile Pavel Digudai.
„Pentru mine, «Soldații. Poveste din Ferentari» este în primul rând o poveste de dragoste și apoi, când eșecul devine iminent, o fabulă despre vinovăție”, a declarat regizoarea Ivana Mladenovic. „Filmul arată ce se întâmplă când burghezia intelectuală și categoria hiperpauperă a marginalilor intră în coliziune.
Sunt două lumi total diferite, cu diferențe majore, ireductibile. De fapt, în Adi și Alberto se întâlnesc două feluri de disperare umană: unul din cauza singurătății din mijlocul marilor orașe, celălalt din cauza sărăciei, generând captivitate chiar și după ieșirea din închisoare. Sentimentele care se țes între ei vin astfel dintr-un registru bazal: frică de abandon, neîncredere, nevoie de putere și securitate emoțională. Sărăcia e un fapt, nu este ceva de disecat sub lupă și nici vreo sursă de magie artistică. A fi sărac sau captiv în dependențe economice umilitoare sapă direct la rădăcina demnității umane”, adaugă Ivana Mladenovic.
