12.9 C
București
duminică, 25 februarie 2024
AcasăInternaționalGala Tânărului Actor

Gala Tânărului Actor

Ca în fiecare an, în primele zile ale lunii septembrie, gongul noii stagiuni teatrale a sunat la Mangalia, o dată cu Gala Tânărului Actor – HOP. 2011 marchează împlinirea a paisprezece ani de la reiterarea într-o nouă viziune a evenimentului. 

Eveniment care, început la Costineşti şi relocat un pic mai la sud, la Mangalia, de o bună bucată de vreme, devine, aşa zicând, un cetăţean cu drepturi binemeritate în peisajul românesc al artelor spectacolului. Cartea de identitate fiind de acum la purtător, iar contextul geoturistic fiind unul dintre cele mai civilizate ale litoralului autohton, factori cărora li se adaugă o casă de cultură tot mai bine utilată, concurenţii, douăzeci pentru proba individuală şi cincisprezece cuprinşi în cele patru spectacole ale secţiunii grup, au evoluat în cele patru seri ale galei în faţa unui public compozit, reunind în aceeaşi sală oameni de teatru binecunoscuţi, turişti şi mangalioţi paşnici în frunte cu primarul lor, Mihai Claudiu Tusac, personaj-cheie fiindcă, v-o poate spune orice director de festival, acolo unde relaţia directă cu administraţia locală nu funcţionează optim, organizarea unui astfel de eveniment este în cel mai bun caz un calvar, dacă nu o imposibilitate.

Ediţia a paisprezecea a consemnat şi câteva noutăţi de bun augur. În primul rând, juriul a fost hotărât întinerit şi, aproape în totalitate, ridicat la nivelul de vârf al profesiilor teatrale: actriţa Virginia Mirea, regizorul Radu Afrim, teatrologul Sorin Crişan, coregraful Florin Fieroiu, actorul Marius Manole. În al doilea rând, directorul artistic al galei, Cornel Todea, a propus ca probă obligatorie, în acest an, un text de cinci minute din primele cinci capitole ale „Cărţii Milionarului – Cartea de la Metopolis” a lui Ştefan Bănulescu. Exact acesta a fost şi turnesolul care a funcţionat cu dublu rol: intuirea nivelului de cultură al concurenţilor (de ce nu şi al publicului, chiar şi al celui de specialitate care, din păcate, circulă pe un culoar informaţional mult prea îngust pentru o artă de frontieră care presupune cunoaşterea tuturor surselor şi resurselor ce pot provoca actul scenic) şi probarea capacităţii lor de a descoperi/imagina teatralitatea unui text scris, fireşte, nu pentru reprezentare în spectacol.

La acest capitol, prea puţini tineri actori au ştiut ce să facă pe scena de la Mangalia. Prin urmare, merită citaţi: Diana Croitoru, Ştefania Dumitru, Ioana Zărnescu, Raisa Ştiopoane, Ovidiu Uşvat. Faptul că unii dintre concurenţi au trezit atenţia cu ingenioase trucuri actoriceşti nu cred că a fost suficient, în condiţiile în care nimic din text (cel puţin atmosfera) nu a transpărut coerent în prestaţia lor (fie ea şi doar gestuală). Secţiunea opţiunilor libere a fost mai bine realizată, deşi chiar şi aici ştiinţa electivă s-a dovedit de multe ori măcar discutabilă. Din nou Diana Croitoru, cu un fragment din Čapek, şi Ştefania Dumitru, cu un text de Ion Sava (nu inutil premiate), cărora li s-au alăturat Claudia Suliman (Nabokov), Raisa Ştiopoane (Ştefan Caraman) ori Gina Nica Pitulea (Dostoievski). Premiul pentru cel mai bun actor, la această secţiune, cred că nu ar fi trebuit acordat.

Secţiunea grup a mers între mimarea şi minarea perpetuă a convenţiilor, dar şi a tehnicilor actoriceşti, utilizând drept pretext pe Ionescu şi Vişniec, ca în „Repetiţia” (trei actriţe foarte exacte în a-şi tempera personajele – Maria Salcă, Adriana Ştefănache şi Anca Eugenia Ţecu), şi evoluţia clasică, sigură pe sine a lui Radu Homiceanu şi Radu Horghidan, din „Hamlet… Eu sunt?”.

În fine, a mai trecut o Gală HOP, a mai început o stagiune, sau, cum s-ar zice, o nouă toamnă pe vechile dureri (las concurenţilor şi invitaţilor Galei HOP 2011 dreptul de a afla sursa parafrazei…). 

Premiul pentru cea mai bună actriţă, secţiunea individual: ŞTEFANIA DUMITRU, care a interpretat,  „Paricidul” după Ion Sava.

Premiul pentru cel mai bun actor, secţiunea individual: ANDREI GEORGE GHERGHE, care a interpretat „Preşul” de Ion Băieşu.

Cele mai citite

După Transnistria, alt pericol în Republica Moldova: Autonomia Găgăuză, cu 98% la sută din locuitori pro-Rusia

În contextul în care pe 28 februarie autoritățile de la Tiraspol ar urma să ceară anexarea Transnistriei la Rusia, este posibil ca Putin...
Ultima oră
Pe aceeași temă