Bosnia rămâne una dintre puținele țări europene care nu a introdus nicio sancțiune împotriva Rusiei după ce a declarat război Ucrainei, notează Euronews.
Dar, spre deosebire de Serbia sau Belarus, țara s-a trezit divizată în această problemă.
În timp ce mulți lideri interni sunt dornici să condamne agresiunea rusă, alții nu sunt dispuși să renunțe la legăturile lor strânse cu Kremlinul.
„Acesta este un comportament tipic al cvasi-elitelor politice din Bosnia”, a declarat pentru Euronews Tanja Topić, un analist politic din Banjaluka.
„Nu este un secret pentru nimeni că conducerea politică a entității Republicii Srpska pledează pentru o opțiune pro-rusă”, a spus ea.
„Și se traduce printr-un sprijin deschis pentru ca Rusia să nu fie sancționată, în timp ce cealaltă jumătate a Bosniei oferă Ucrainei sprijinul său necondiționat, inclusiv pentru sancțiuni împotriva Moscovei”.
Dezbaterea asupra sancțiunilor, transformată în scandal
Istoria recentă a Bosniei a fost marcată de un război sângeros în care 100.000 de victime și două milioane de persoane au devenit fie refugiați, fie strămutate intern într-o țară de 3,5 milioane.
Întocmite pentru a pune capăt războiului, Acordurile de pace de la Dayton, sponsorizate de SUA, au creat două unități administrative principale în Bosnia – entitatea dominată de sârbi din Republica Srpska sau RS și Federația majoritară bosniacă-croată din BiH.
Cele două entități au primit o oarecare autonomie, cu un guvern umbrelă la nivel de stat și o președinție tripartită – fiecare președinte reprezentând unul dintre cele trei grupuri etnice principale – și un consiliu de miniștri care supraveghează principalele instituții ale țării, inclusiv armata, sistemul judiciar și administrația fiscală.
Acordul de pace a creat unul dintre cele mai complicate sisteme politice din lume, cu un labirint amețitor de jurisdicții, permițând celor trei grupuri etnice principale ale țării să blocheze politica internă oricând trebuie luate decizii cheie.
Milorad Dodik, considerat unul dintre cei mai naționaliști politicieni din regiune, a intensificat recent amenințarea cu secesiunea RS de Bosnia, ducând la cea mai gravă criză politică a țării de după război.
El a refuzat categoric să aprobe orice sancțiuni împotriva Rusiei.
Fiind unul dintre membrii președinției, Dodik a respins în mod repetat cererile celorlalți doi, membrul bosniac Šefik Džaferović și actualul președinte al organismului, membrul croat bosniac Željko Komšić, de a pune în aplicare sancțiunile existente adoptate în 2014, când Rusia a atacat prima dată Ucraina.
Džaferović și Komšić susțin că decizia și Acordul de stabilizare și asociere pe care țara l-a semnat cu Uniunea Europeană în 2010 o oblige pe Bosnia să se alinieze la bloc în toate chestiunile legate de securitate.
Dodik a respins acest lucru, susținând că noi decizii trebuie luate de la caz la caz. Komšić, totuși, a instruit Ministerul Afacerilor Externe să urmeze exemplul UE, în ciuda faptului că nu are aprobarea președinției, provocând și mai multe certuri.
Pe fondul mai multor încercări de a găsi o poziție comună între diferiții actori guvernamentali, Dodik a reușit și să creeze scandaluri publice suplimentare.
El a cerut personal un apel cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov pentru a discuta despre „cooperarea economică” imediat după ce prima rundă de sancțiuni occidentale a fost adoptată pe 28 februarie.
Apoi, el a comentat comparația făcută de premierul britanic Boris Johnson pe 2 martie, afirmând că bombardarea țintelor civile din Ucraina îi amintește de atacurile similare asupra capitalei bosniace Saraievo din anii 1990. Dodik a spus că această comparație este valabilă doar „dacă prin asta se referea la bandele armate care umblau în jurul Kievului astăzi”.
Dodik l-a urmărit și pe cel mai înalt diplomat al țării, acuzându-l pe ministrul Afacerilor Externe Bisera Turković că este o „rachetă nedirijată care explodează în întreaga lume”, la o conferință de presă, după o încercare eșuată a președinției de a conveni asupra sancțiunilor împotriva Rusiei pe 3 martie.
„Dl Dodik, din păcate, spune o mulțime de lucruri fără temei”, a spus Turković pentru Euronews. „Dar nu cred că ar trebui să polițizăm asta în acest moment. Cred că trăim într-un moment foarte grav, timp în care ar trebui să încercăm să ne unim forțele și să oferim un fel de garanție a păcii oamenilor care trăiesc în Bosnia.”
Ministerul intenționează să acționeze în conformitate cu acordurile existente, care obligă țara să susțină pozițiile UE, inclusiv privind măsurile restrictive, a declarat Turković, deoarece, de fiecare dată, este lipsit de sens să voteze acordurile ratificate anterior de fiecare dată.
„Avem o situație în care un membru al președinției îi provoacă pe ceilalți doi, încercând să dărâme tot ce s-a făcut de la semnarea acordurilor de pace de la Dayton. Este clar că în orice sistem juridic, nu doar în Bosnia, acele acțiuni nu sunt nici acceptate și nici nu au niciun temei juridic”, a declarat Turković.
Dodik a răspuns criticilor aduse pozițiilor sale, afirmând vineri într-o conferință de presă că „oamenii ruși sunt oameni buni, cu istorie și cultură puternice”, în timp ce „statul rus este foarte important, din punct de vedere energetic”.
„Dacă există ceva ciudat și totul este ciudat când vine vorba de Bosnia, este că, din cauza acțiunilor unui anumit Milorad Dodik și a lipsei sale de dorință de a se alătura furiei și isteriei împotriva rușilor, Federația Rusă nu a trecut pe lista neagră Bosnia”.
Urmărește România Liberă și pe Twitter, Facebook și Google News!
