4.6 C
București
luni, 2 decembrie 2024
AcasăInternaționalBoris Johnson nu mai are încredere în legile UE ale drepturilor omului

Boris Johnson nu mai are încredere în legile UE ale drepturilor omului

Asistenții și miniștrii din cabinetul lui Boris Johnson elaborează propuneri pentru limitarea severă a utilizării legilor drepturilor omului în domenii în care judecătorii au „ajuns prea departe”.
 
Planurile în discuție includ renunțarea la Legea drepturilor omului, care ar putea împiedica mulți migranți și solicitanți de azil să utilizeze legislația pentru a evita deportarea și a proteja soldații britanici împotriva cererilor legate de operațiuni de peste mări. Legea permite instanțelor britanice să aplice Convenția europeană a drepturilor omului (CEDO).
 
Măsura stabilește o nouă confruntare majoră cu UE, care a cerut Regatului Unit să se angajeze să rămână înscrisă la CEDO și să mențină legea drepturilor omului ca preț al viitoarei „cooperări în domeniul aplicării legii” între blocul comunitar și Marea Britanie.
 

Sir Keir Starmer – liderul Partidului Laburist, Marea Britanie

În timp ce Boris Johnson s-a confruntat cu o revoltă majoră asupra deciziei sale de a modifica acordul de divorț al UE cu privire la prevederile sale privind Irlanda de Nord, Sir Keir Starmer (liderul laburiștilor) l-a acuzat pe prim-ministru că „a reluat vechile discuții” asupra Brexitului în loc să se concentreze asupra răspunsului la coronavirus.
 
Scriind în The Telegraph, liderul laburist a spus: „Ar trebui să continuăm să înfrângem acest virus, nu să ne ,,încăierăm” în Europa. Continuăm cu Brexit și învingem virusul. Aceasta ar trebui să fie mantra guvernului”.
 
Lucrările de examinare a potențialelor renunțări la Legea drepturilor omului se desfășoară în mai multe departamente din Whitehall, inclusiv numărul 10, Ministerul Justiției, Ministerul de Interne și Ministerul Apărării.
 
Dominic Cummings, cel mai înalt consilier al primului ministru, a atacat anterior Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg pentru hotărâri care au blocat deportarea criminalilor străini „periculoși”. Cummings a avertizat că alegătorii se așteaptă ca jurisdicția judecătorilor europeni să se încheie în Marea Britanie ca parte a procesului Brexit.
 
 
Dominic Cummings a declarat că alegătorii s-ar aștepta ca jurisdicția judecătorilor europeni să se încheie în Marea Britanie.
 
CEDO și Curtea Europeană a Drepturilor Omului fac parte dintr-un sistem juridic complet diferit de cel al UE. Amândouă fac parte din Consiliul Europei, care are 47 de state membre, inclusiv Rusia și Marea Britanie.
 
Dezvăluirea vine după ce The Telegraph a dezvăluit în februarie că Johnson refuză cererile UE de a garanta că Regatul Unit va continua să se supună CEDO după sfârșitul perioadei de tranziție din decembrie anul acesta.
 
Negociatorii UE au încercat să condiționeze viitoarea colaborare în domeniul aplicării legii de faptul că Regatul Unit va păstra legea privind drepturile omului existentă – o cerere pentru care negociatorii britanici continuă să reziste în cadrul discuțiilor.
 
Manifestul electoral al conservatorilor din 2019 a promis o revizuire a legislației, spunând: „Vom actualiza Legea drepturilor omului și legea administrativă pentru a ne asigura că există un echilibru adecvat între drepturile indivizilor, securitatea noastră vitală națională și un guvern eficient”.
 
Se așteaptă ca guvernul să anunțe detalii despre o revizuire formală în următoarele săptămâni. Cu toate acestea, se lucrează deja la examinarea modalităților de limitare a utilizării legislației în cazurile de azil pentru a evita deportarea, precum și utilizarea acesteia în reclamații legale împotriva soldaților britanici.
 
O opțiune este de a modifica Legea drepturilor omului sau de a elimina prevederile sale din noile legi, cum ar fi proiectul de lege privind operațiunile de peste mări, care urmează să fie readus la Commons săptămâna viitoare. Alte opțiuni includ modificări mai puțin radicale menite să afecteze modul în care judecătorii interpretează legea, mai degrabă decât schimbarea substanței legii.
 
Proiectul de lege privind operațiunile de peste mări creează o „prezumție împotriva urmăririi penale” împotriva personalului de serviciu după cinci ani, despre care miniștrii au spus că „stabilește în mod semnificativ baza legală pentru urmărirea penală”. De asemenea, modifică Legea drepturilor omului pentru a include o „datorie specifică de a lua în considerare derogarea” de la Convenție în cazurile în care soldații sunt angajați în operațiuni în străinătate.
 
Cu toate acestea, mai mulți conservatori seniori sunt îngrijorați de faptul că clauza nu poate ajunge la o renunțare completă, deoarece se bazează pur și simplu pe o frână de urgență din Convenție care poate fi declanșată doar într-o „urgență publică care amenință viața națiunii”.
 
Înaltele personalități ale guvernului vor să refacă influența Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, pe care mai mulți miniștri ai cabinetului au acuzat-o că a denaturat Convenția europeană a drepturilor omului, veche de 67 de ani.
 
În martie, Martin Howe, un influent Brexiteer QC, a sugerat că Guvernul își poate folosi majoritatea pentru a declara că legi precum cele care oferă garanții soldaților s-ar aplica „în pofida” Legii drepturilor omului.
 
Scriind în The Telegraph, el a prezentat propunerea ca o posibilă măsură temporară care ar putea fi utilizată pentru a limita utilizarea legilor drepturilor omului în instanțele din Regatul Unit.
 
Seniorii conservatori insistă că CEDO nu a fost intenționată niciodată să fie utilizată în modul în care se bazează acum în cazurile de azil, dar că instanța de la Strasbourg a creat efectiv o nouă legislație care merge mult mai departe decât convenția din 1953. Legea privind drepturile omului permite instanțelor britanice să aplice CEDO, astfel încât cazurile nu trebuie să fie duse direct la Strasbourg.
 
Cele mai recente dezvăluiri vin după ce dl Johnson a acuzat UE că amenință să impună o „blocadă” alimentară în Marea Irlandei care ar distruge „integritatea economică și teritorială a Regatului Unit”.
 
Scriind în The Telegraph, prim-ministrul a apărat cu pasiune decizia sa de a modifica Acordul de retragere folosind proiectul de lege privind piața internă, asupra căruia parlamentarii urmează să voteze săptămâna aceasta.

 

Citește și Premierul britanic acuză spectrul blocadei alimentare impus cu caracter represiv de U.E.

 
În timp ce coordonatorii de voturi ai partidului i-au telefonat pe rebeli în weekend, Tobias Ellwood, președintele conservator al comisiei selective pentru apărare (unul dintre rebeli), a spus: „Nemodificat, nu pot sprijini acest proiect de lege. Să asigurăm Brexitul – dar să ne amintim ce susținem.
 
„Deja acest proiect de lege dăunează prestigiului Marii Britanii, diminuând statutul nostru de model de apărător al standardelor globale. Pe măsură ce înaintăm, să vedem mai multe lucrări de stat britanice, și mai puține teorii ale nebunilor Nixonian”.

 

Citește și BREXIT Boris Johnson a dat lovitura! Fostul premier australian, Tony Abbott, confirmat consilier

 

Sir John Major, fost premier Britanic Conservator (stg.) și Tony Blair, fost premier Laburist
 
Într-o intervenție comună, duminică, foștii premieri britanici, Sir John Major și Tony Blair vor cere parlamentarilor să nu voteze proiectul de lege dacă Johnson nu reușește să elimine dispozițiile privind regulile vamale ale Irlandei de Nord pe care Brandon Lewis, secretarul Irlandei de Nord, le-a admis că ar „încălca dreptul internațional într- un mod foarte specific și limitat ”.
 
„Amândoi ne-am opus Brexitului. Amândoi acceptăm că se întâmplă acum. Dar acest mod de negociere, cu rațiunea lăsată deoparte în căutarea ideologiei și cavalerismul bombastic care se prezintă drept o diplomație serioasă, este iresponsabil, greșit în principiu și periculos în practică. „

Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu
Adriana Constantinescu a absolvit facultatea de Drept cu dublă specializare Drept și Criminologie. Este de origine est-europeană, cu experiență bogată în comunicare și relații publice. Anterior a lucrat ca specialist în marketing în România, iar din 2015 pledează împotriva regimurilor autoritare și a abuzurilor drepturilor omului. În 2017, a devenit editorialist la România Liberă, contribuind la jurnalismul de investigație și cercetarea socială europeană. Ea a dezvoltat o relație excelentă cu ONG-uri precum Freedom Association (Londra) și Open Society Foundation (Londra). Activitatea ei include traducerea și publicarea de sondaje pe probleme semnificative pentru Europa, de la alegeri politice până la opinii privind crizele de sănătate (pandemia Covid), cea mai recentă preocupare fiind legată de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.
Cele mai citite

Rareș Bogdan: Să ne ducem iar în braţele PSD înseamnă că nu am învăţat nimic şi că suntem complet cretini

Rareș Bogdan vrea în opoziție, după rezultatul de la alegerile parlamentare Europarlamentarul Rareș Bogdan cere conducerii PNL trecerea în opoziție, pentru cel puțin un an....

Analiza majorităților în Parlamentul României după alegerile din 1 decembrie 2024

Rezultatele votului și configurația actuală a mandatelor Conform estimărilor preliminare, distribuția mandatelor în viitorul Parlament al României este următoarea: PartidDeputațiSenatoriTotalPSD8737124AUR642892PNL512475USR411859SOS251136UDMR211031POT22931Minorități17017Total328137475 O majoritate parlamentară necesară pentru formarea unui...

Helmut Duckadam, „Eroul de la Sevilla”, a murit la 65 de ani

Helmut Duckadam, legendarul portar al Stelei și al echipei naționale, cunoscut drept „Eroul de la Sevilla” pentru performanța sa istorică din 1986, s-a stins...
Ultima oră
Pe aceeași temă