Media rusă a relatat despre vizita unui grup de parlamentari ruși la Damasc, imediat după „loviturile chirurgicale” ale coaliției SUA-Franța-Marea Britanie, ca răspuns la atacul chimic din Douma, de la 7 aprilie, comis de forțele guvernamentale.
Conform știrilor, parlamentarii ruși l-au găsit pe Assad într-o bună stare de spirit, acesta lăudând sistemele antiaeriene rusești pe care le-a achiziționat pe timpul URSS. Un fel de a transmite că Assad nu a dispus de sistemul antiaerian S-300, care apără anumite zone în Siria, controlate de ruși.
Și dintr-o dată știrea informează sec că Bashar al-Assad a acceptat invitația de a vizita regiunea Khanti-Mansi din Siberia, o provincie autonomă, bogată în petrol, care este principalul element economic al zonei.
O regiune, de altfel, cunoscută și pentru deportările practicate de Uniunea Sovietică. Nu se menționează când va efectua Assad vizita în Siberia și pentru câtă vreme!
Macron încearcă să-l convingă pe Putin să renunțe la Assad
Între timp, președintele Franței, Emmanuel Macron, insistă ca Rusia să coopereze pentru o soluție politică în Siria, după atacul coaliției, având mai multe convorbiri telefonice cu Vladimir Putin, pentru a-l convinge să nu-l mai susțină pe Bashar al-Assad.
Totodată, Macron a discutat și cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, pentru a-și uni eforturile zilele acestea ca să se găsească o soluție politică stabilă în Siria. Erdogan nu a făcut front comun cu Rusia și Iranul privind atacul coaliției, fiind de partea aliaților săi din NATO.
Franța a întocmit un nou proiect de rezoluție privind Siria, ce va fi discutat în Consiliul de Securitate al ONU luni, 16 aprilie. Rezoluția, sprijinită de SUA și Marea Britanie, condamnă utilizarea oricărui tip de armă chimică și cere constituirea unei comisii de experți independenți pentru a cerceta atacul chimic din Douma, de la 7 aprilie, și care să stabilească fără echivoc cine se face vinovat de acel atac. De asemenea, rezoluția impune accesul umanitar în Siria și cheamă la negocieri pentru o pace stabilă.
Rusia a refuzat de două ori un proiect asemănător, propunând o comisie care nu avea voie să dea publicității rezultatul investigației atacului chimic, pe care îl neagă, fără aprobarea Moscovei.
În noaptea când și-a folosit dreptul de veto pentru a stopa această rezoluție, SUA, Franța și Marea Britanie au atacat trei obiective legate de armele chimice din Siria.
Principalul grup naval de asalt al SUA, în drum spre Mediterana
În timp ce Franța și Marea Britanie au anunțat că participarea lor la atac nu a presupus ca obiectiv schimbarea de regim din Siria, SUA au avut o poziție neclară.
Secretarul Apărării, James Mattis, a anunțat o operațiune „one-shot”, în timp ce Donald Trump a subliniat că „deocamdată one-shot”.
Declarațiile lui Donald Trump premergătoare atacului din Siria anunțau că numai schimbarea de regim va soluționa criza și insista pentru atacuri asupra forțelor guvernamentale. Surse de la Casa Albă susțin că amânarea atacului și limitarea acestuia la „one-shot” s-a produs din cauza obiecțiilor lui Mattis și ale șefului Statului Major Interarme, generalul Joseph Danford, care erau convinși că Rusia va intra într-un război la „scară totală”, dar în Siria.
În ciuda acestora, Trump a rămas la convingerea că trebuie eliminat regimul Assad și se va baza în viitor pe consilierul de securitate națională John Bolton și pe succesorul lui Rex Tillerson, Mike Pompeo, chiar dacă va trebui să-l schimbe din funcție pe James Mattis.
Principalul grup naval de asalt al SUA a plecat miercuri spre Marea Mediterană pentru a fi acolo în caz că Trump dă ordinul de atac asupra regimului Assad. Poate că această decizie la care Trump nu renunță, împreună cu atacul aerian de sâmbătă noapte asupra unei baze militare a regimului din Alep, folosită de militari iranieni, atac atribuit Israelului, i-au determinat pe parlamentarii ruși, plecați la Damasc la cererea Kremlinului, să-l invite pe Assad în Siberia. Sau poate este numai o tragere de timp a Moscovei, să-și negocieze interesele.
