8.8 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăInternaționalDe la comunism la democrație. Se apropie alegeri anticipate în Republica Moldova

De la comunism la democrație. Se apropie alegeri anticipate în Republica Moldova

La sfârșitul acestei săptămâni, adică duminică, 11 iulie, cetățenii Republicii Moldova sunt chemați să voteze la alegerile anticipate.

Cel puțin 14 partide au fost înscrise pe listele electorale, dar practic confruntarea se poartă între Partidul Acţiune şi Solidaritate (PAS), care o susține pe Maia Sandu (ea fiind socotită cel mai pro – occidental șef de stat pe care l-a avut vreodată Republica Moldova) și “blocul electoral” al Comuniştilor şi Socialiştilor, unde se află politicienii pro – ruși, avându-i drept lideri pe foștii preşedinţi Igor Dodon şi Vladimir Voronin. Rezultatul alegerilor din 11 iulie 2021 este cel care-i poate permite președintelui Maia Sandu să dispună formarea unui guvern reformator, cu care să poată colabora. Iar unul dintre avantajele demarării acestor reforme ar fi, probabil, acordarea, din partea Comisiei Europene, a 600 de milioane de euro, sub forma unui plan de redresare pentru Republica Moldova.

Dar potrivit sondajelor de opinie, niciuna dintre cele două grupări politice concurente nu va obține suficiente voturi pentru a câștiga majoritatea în Parlamentul de la Chișinău. Pentru PAS, partidul Maiei Sandu, o variantă ar fi formarea unei alianțe cu grupările politice care se declară a fi unioniste, care susțin apropierea de România. Unul dintre acestea este Partidul Unităţii Naţionale, avându-l în frunte pe deputatul Octavian Ţicu. Celălalt este AUR, format după modelul partidului AUR din România, care îl aduce pe lista de candidați pe Dorin Chirtoacă, fost primar al orașului Chișinău.

Ca și la alegerile din România, un rezultat pro – occidental poate fi determinat de voturile cetățenilor din Diaspora. În particular, la alegerile din Republica Moldova vor cântări voturile celor care dețin și cetățenia României și care studiază sau muncesc în România. Acum câteva zile, la București, într-o conferință de presă organizată de RePatriot, un punct de vedere explicit în acest sens a prezentat Nicu Știrbeț – originar din Republica Moldova, licențiat al Universităților din Aberdeen și din Viena. “Cred că este o dorință imensă de schimbare, ceea ce a dus și la alegerile anticipate. Nu mai putem rămâne în ceața istoriei”, a subliniat Nicu Știrbeț.

La București, el a semnalat că, în rândul cetățenilor Republicii Moldova, există nemulțumire și chiar „un sentiment de revoltă” față de o tendință a Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău de a „nu ține cont” de opțiunile Diasporei – mai exact, este vorba de intenția CEC de a nu crește numărul de secții de votare din străinătate. Cetățenii din afara Republicii Moldova chiar au protestat în stradă față de această situație. Chiar președintele Maia Sandu i-a îndemnat pe cetățenii Republicii Moldova din străinătate să vină să voteze în număr cât mai mare. “Dragi cetăţeni din Diasporă, pe 11 iulie votul vostru va decide calea pe care va porni Republica Moldova. Înregistraţi-vă pe site-ul CEC şi îndemnaţi rudele, prietenii să facă la fel”, i-a rugat Maia Sandu pe alegători.

În conferința de presă, Nicu Știrbeț a fost întrebat de Marius Bostan, inițiatorul RePatriot, dacă este de părere că o participare masivă a Diasporei la votul din 11 iulie va duce la o victorie a pro – europenilor în Republica Moldova. “Sigur!”, a răspuns Nicu Știrbeț.

Mihai Diac
Mihai Diac
Mihai Diac are o experiență ca jurnalist de peste 20 de ani, atât în presa scrisă cât și online. A început să lucreze în presă la ziarul Azi, în anul 1993, în perioada în care era încă student. Ulterior a lucrat la Adevărul, Gândul și Green Report. La “România liberă”, Mihai Diac lucrează din anul 2015. În paralel cu activitatea jurnalistică, Mihai Diac și-a completat și pregătirea de specialitate. El a absolvit, printre altele, Colegiul Național de Apărare și cursul de pregătire a jurnaliștilor pentru zone de război. Printre acțiunile sale de documentare jurnalistică s-au aflat cele de la bordul portavionului american Truman și al fregatei românești Regina Maria, precum și cele din Afganistan, Irak, Transnistria și Georgia.
Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă