Anul 2014 se anunţă a fi un an al schimbărilor în sistemul medical din România. Ministerul Sănătăţii a anunţat că va adăuga, primăvara aceasta, pe lista medicamentelor compensate 130 de molecule noi sau indicaţii terapeutice noi. Cele mai multe dintre molecule sunt destinate bolnavilor cu cancer (16%), urmate de moleculele pentru diabet, boli reumatice, hepatite virale, insuficienţă cardiacă cronică, boli rare, Parkinson, epilepsie, osteoporoză ori transplant (pentru prevenirea respingerii grefei).
Noile molecule oncologice care au primit aprobarea Comisiilor de Specialitate din cadrul Ministerului Sănătăţii se adresează unor tipuri de cancer fără prea multe opţiuni terapeutice până acum: melanomul metastatic, adenocarcinomul gastric, cancerul pulmonar şi aşa mai departe. Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer atrage atenţia asupra necesităţii actualizării periodice a listelor de medicamente gratuite şi compensate – trimestrial – astfel încât să nu se mai înregistreze sincope de genul celei din prezent. În prezent, pacienţii din România aşteaptă noile terapii de aproape 6 ani.
“Pentru bolnavii de cancer, timpul este «medicamentul» cel mai important. La nivel mondial, se derulează sute de studii pentru descoperirea a noi tratamente pentru cele peste 200 de boli din sfera oncologică, mai eficiente şi ţintite pe pacient. Vorbim de aşa-zisele tratamente personalizate. Este necesară o actualizare frecventă a listei medicamentelor compensate pentru a le oferi şi pacienţilor români dreptul la aceste terapii de ultimă generaţie. Controlul eficient al cancerului presupune administrarea din timp a tratamentelor, stoparea evoluţiei bolii şi a apariţiei complicaţiilor. Câte vieţi am pierdut din cauza amânării, timp de şase ani, a reactualizării listei de medicamente compensate? ”, a declarat Cezar Irimia, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC).
Actualizarea listei de medicamente gratuite şi compensate
Propunerea asociaţiilor de pacienţi ca lista de medicamente gratuite şi compensate să fie actualizată trimestrial este primită cu scepticism de politicieni. Preşedintele Comisiei de Sănătate din Senat, Ion Luchian, a declarat că a elaborat un proiect de lege prin care lista va fi actualizată o dată la doi ani.
“Având în vedere costurile pe care societatea trebuie să le suporte pentru aceste boli, suntem obligaţi să facem ceva mai mult pentru pacienţii cu această maladie. Cred că cel mai important aspect se referă la prevenţia şi diagnosticul precoce. Dacă este descoperită la început, evoluţia bolii este favorabilă. Este evident obligaţia Ministerului Sănătăţii, a medicilor de familie şi a medicilor specialişti, deoarece cancerul nu poate fi tratat individual, ci multidisciplinar, la care se adaugă consilierea psihologică”, a afirmat Ion Luchian la o dezbatere cu tema “Provocările Sistemului Oncologic din România în 2014”.
Potrivit studiului „Impactul medicamentelor compensate în România 2008-2013”, realizat la sfârşitul anului trecut de Local American Working Group (LAWG), bugetul pe care Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) îl alocă actualizării listei variază de la 217 milioane lei, în primul an de compensare, la 487 milioane, în al treilea an. Înseamnă 2,3, respectiv 5,2% din bugetul FNUASS alocat medicamentelor în 2013. Este puţin în comparaţie cu beneficiile pentru pacienţi. Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, amână de peste un an de zile publicarea listei actualizate de medicamente gratuite şi compensate. Ultimul termen avansat este 1 aprilie 2014.
Asigurarea accesului la radioterapie
Începând cu 2014, autorităţile doresc ca programul de Oncologie să devină un program-etalon, alături de programele pentru diabet şi transplant. Acest lucru se va întâmpla, potrivit declaraţiilor Ministerului Sănătăţii, datorită creşterii domeniului de intervenţie şi a calităţii terapiilor, dar şi datorită aplicării unui management diferit. În prezent, pe lângă sincopele legate de disponibilitatea medicamentelor, se înregistrează o lipsă acută a echipamentelor de radioterapie, precum şi a serviciilor de consiliere psihologică pentru pacienţii cu cancer, în spitale.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, recunoaşte că în spitalele româneşti sunt puţine aparate de radioterapie, iar multe sunt depăşite.
„Problema radioterapiei ne frământă în mod serios. Lucrurile sunt complicate: pe de-o parte, în spitalele de stat nu avem nici aparate şi nici specialişti care să lucreze pe aparate. Dintre aparatele din spitale, foarte multe sunt vechi şi nu mai pot face faţă, în siguranţă, pentru tratamentul pacienţilor. Pe de altă parte, avem dezvoltate centre private cu aparatură de ultimă generaţie, dar care percep sume pe care pacienţii nu şi le pot permite. În mod clar, accesul este îngreunat de coplată. De aceea, vom vedea dacă vom putea proceda ca în cazul dializei, să acoperim toate costurile radioterapiei în spitalele private sau să investim în spitalele publice, astfel încât să asigurăm un tratament sigur şi, desigur, gratuit”, a explicat preşedintele CNAS.
Ministerul Sănătăţii dă asigurări că problema aparatelor de radioterapie va fi rezolvată în 2014.
“Ministerul Sănătăţii a contractat un împrumut de la Banca Mondială, care se află în faza finală, iar din acest împrumut vor fi cumpărate aparate de radioterapie şi se vor asigura servicii de paliaţie pentru spitalele din toată ţara. Avem nevoie de CNAS pentru a putea contracta aceste servicii”, a anunţat Cristina Vlad, consilier al secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Pană. De asemenea, Ministerul Sănătăţii va apela la granturile norvegiene pentru a implementa programe de screening atât pentru cancer, cât şi pentru hemofilie sau boli mintale.
Eliminarea listelor de aşteptare a tratamentului
Acţiunile derulate de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate în toamna anului 2013, pentru eliminarea listelor de aşteptare în Oncologie, sunt salutare, însă Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer consideră că aceste demersuri punctuale trebuie să devină normalitate, astfel încât pacienţii să poată primi tratamentul ce le este vital cât mai curând posibil.
Cu excepţia tratamentelor pentru unele afecţiuni maligne hematologice, la acest moment, listele de aşteptare s-au refăcut, pacienţii cu cancer aşteptând să intre pe tratament în medie între câteva săptămâni şi câteva luni, în funcţie de boala oncologică de care suferă. La mulţi dintre aceşti pacienţi boala progresează în această perioadă de aşteptare, astfel încât pacientul respectiv este scos din listă.
Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Cristian Buşoi, a dat asigurări că autorităţile încearcă să rezolve problema listei de aşteptare în tratamentul oncologic, pentru scleroza multiplă şi hemofilie.
“Am reuşit să creştem foarte mult numărul de pacienţi cu cancer trataţi, astfel încât la sfârşitul anului 2013 peste 7.500 de bolnavi primeau tratament decontat de CNAS. Ne aşteptăm ca nevoile să crească, iar în primăvară o să facem o reevaluare ca programul de Oncologie să fie sustenabil financiar, dar să nu avem pacienţi care să aştepte două-trei luni tratamentul”, a explicat Cristian Buşoi.
Introducerea tratamentului personalizat
Medicii oncologi, dar şi asociaţiile de pacienţi cer autorităţilor introducerea medicinei personalizate pentru a obţine rezultate mai bune, dar şi pentru a reduce costurile de tratament. „Aruncăm banii pe fereastră, pentru că la mulţi pacienţi nu se potriveşte tratamentul. Ar trebui făcute teste genetice”, a spus medicul Cătălin Costovici, de la Centrul Medical de Diagnostic Tratament Ambulatoriu şi Medicină Preventivă al Academiei Române, adăugând că testele genetice ar trebui suportate măcar parţial de către stat.
Preşedintele CNAS susţine că testele genetice vor fi incluse în programul de Oncologie începând din 2014.
„Efectuarea testelor genetice pentru depistarea cancerului este în discuţie cu Ministerul Sănătăţii. De la 1 august, o dată cu rectificarea bugetară şi introducerea noii strategii privind cancerul, va fi inclusă şi partea privind testele genetice, care vor fi suportate din serviciile paraclinice”, a spus preşedintele CNAS, la dezbaterea „Provocările sistemului oncologic din România în 2014”.
“Am convingerea că tratamentul personalizat este viitorul în medicină. Acelaşi tratament nu acţionează la fel la pacienţi diferiţi. Trebuie să vedem cum putem să punem în practică medicina personalizată. Nu neapărat în acest an, dar în câţiva ani cu siguranţă”, a completat Cristian Buşoi.
Cu toate acestea, medicina personalizată nu apare în noua Strategie de Sănătate 2014-2020. Explicaţia pentru acest lucru este neclară. “În Strategie există un capitol de cercetare, dar nu am putut să introducem un plan”, a spus Cristina Vlad, consilier al secretarului de stat în Ministerul Sănătăţii, Adrian Pană.
STATISTICI
Cel mai recent raport al Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului – GLOBOCAN 2012 – ne informează că în România apar anual 78.800 noi cazuri de cancer, în creştere cu aproape 4.000 de cazuri de la ultimul raport, din 2008. Prevalenţa pe ultimii 5 ani (numărul total de pacienţi) este de 178.400 de cazuri. Cancerul de plămâni este cel mai frecvent tip de cancer în ţara noastră, urmat de cancerul colorectal, de sân, de prostată şi de col uterin. Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer a marcat Ziua Internaţională de Luptă Împotriva Cancerului în România printr-o serie de evenimente, inclusiv o dezbatere cu tema “Provocările Sistemului Oncologic din România în 2014”.
7.500 de bolnavi primeau tratament decontat de CNAS la sfârşitul anului 2013.
