Comisia Europeană a inițiat o anchetă în sectorul comerțului electronic în mai 2015, în cadrul Strategiei privind piața unică digitală. Unul dintre principalele elemente ale acestei strategii este acela de a asigura un acces mai bun al consumatorilor și al întreprinderilor la bunuri și servicii.
Ancheta sectorială completează propunerile legislative ale CE în această privință. Obiectivul anchetei sectoriale este de a permite Comisiei Europene să identifice eventuale aspecte problematice în materie de concurență pe piețele europene ale comerțului electronic. Cu ocazia anchetei, organismul european a colectat dovezi de la aproape 1.800 de societăți comerciale care își desfășoară activitatea în comerțul electronic de bunuri de consum și de conținut digital și a analizat aproximativ 8.000 de contracte de distribuție.
Raportul preliminar al Comisiei Europene remis ulterior confirmă creșterea rapidă a comerțului electronic în UE și identifică o serie de practici comerciale care ar putea restrânge concurența și limita posibilitățile de alegere ale consumatorilor.
Acest raport a identificat practici comerciale care ar putea ridica pro-bleme de concurență. Comisia poate iniția investigații specifice menite să asigure respectarea normelor UE privind practicile comerciale restrictive și abuzurile de poziție dominantă pe piață.
„Comerțul electronic a devenit foar-te important pentru consumatori și are un impact semnificativ asupra activităților și strategiilor societăților comerciale. Acestea ar trebui să aibă libertatea de a-și stabili strategiile de vânzare online. Însă, în paralel, autoritățile de concurență trebuie să vegheze ca întreprinderile să nu se lanseze în practici comerciale anticoncurențiale. Aceste practici îi pot împiedica pe consumatorii europeni să beneficieze pe deplin de avantajele comerțului electronic, adică de o gamă mai largă de oferte și de prețuri mai mici“, a declarat comisarul pentru concurență, Margrethe Vestager.
Principalele constatări
Raportul preliminar confirmă importanța tot mai mare a comerțului electronic și indică faptul că, în 2015, mai mult de jumătate din consumatorii adulți din UE au comandat bunuri sau servicii online, cifra ajungând la mai mult de opt din zece persoane în unele state membre.
Comerțul electronic este un vector important al transparenței și concurenței în materie de prețuri, lărgind gama de servicii adresate consumatorilor și posibilitățile ca aceștia să găsească cele mai bune oferte.
Această transparență are bene-ficii și din perspectiva ofertei: în raport se constată, de exemplu, că peste jumătate dintre comercianții cu amănuntul urmăresc prețurile concurenților lor și marea majoritate reacționează la variațiile de preț observate.
Însă raportul preliminar identifică și anumite practici comerciale care ar putea limita această concurență din mediul online.
Acest raport ar trebui să le ofere societăților comerciale ocazia de a-și revizui actualele contracte de distribuție și de a le modifica, dacă este necesar, astfel încât acestea să respecte normele UE în materie de concurență.
Vânzarea de bunuri de consum
Producătorii au reacționat la creșterea amplorii comerțului electronic prin adoptarea unei serii de practici pentru a-și controla mai bine distribuția produselor și poziționarea mărcilor. Sistemele de distribuție selectivă, în care produsele pot fi vândute doar de vânzători autorizați preselectați, sunt utilizate pe scară mai largă și producătorii își comercializează produsele din ce în ce mai mult online, direct consumatorilor.
De asemenea, în acordurile de distribuție, producătorii prevăd din ce în ce mai frecvent restricții în materie de vânzări. Raportul constată că:
peste 2 din 5 comercianți cu amănuntul se confruntă cu o anumită formă de recomandare de preț sau cu o restricție de preț din partea producătorilor;
aproape 1 din 5 comercianți este supus unor restricții contractuale în ceea ce privește vânzarea pe piețele online;
aproape 1 din 10 comercianți este supus unor restricții contractuale în ceea ce privește trimiterea de oferte de preț site-urilor de comparare a prețurilor;
mai mult de 1 din 10 comercianți cu amănuntul au raportat că furnizorii le impun restricții contractuale privind vânzările transfron-taliere.
Toate aceste tipuri de restricții contractuale au ca rezultat, în anumite condiții, îngreunarea derulării cumpărăturilor transfrontaliere sau a cumpărăturilor online, în ge-neral, și acest lucru este, în cele din urmă, în detrimentul consumatorilor, împiedicându-i să beneficieze de o ofertă mai variată și de prețuri mai mici în cadrul comerțului electronic.
Conținutul digital
Pentru furnizorii de conținut digital este esențial ca titularii de drepturi de autor să le pună la dispoziție licențe de utilizare, acest lucru fiind și un factor determinant al concurenței de pe piață.
Raportul constată că acordurile de acordare de licențe pentru drepturile de autor sunt complexe și adesea exclusive. Acestea prevăd ce teritorii, tehnologii și intervale de difuzare pot utiliza furnizorii de conținut digital.
În martie 2016, Comisia și-a prezentat constatările inițiale privind geoblocarea, potrivit cărora această practică este larg răspândită în întreaga UE în comerțul electronic, în special în ceea ce privește conținutul digital. Peste 60% din acordurile de acordare a licențelor prezentate de titularii de drepturi sunt limitate la teritoriul unui singur stat membru.
Aproape 60% din furnizorii de conținut digital care au participat la anchetă au convenit prin contract cu titularii de drepturi să recurgă la geoblocare.
În cazul în care geoblocarea re-zul-tă din acorduri încheiate între furni-zori și distribuitori, aceasta poate avea ca efect restricționarea concurenței pe piața unică, încăl-când normele antitrust ale UE. Orice măsură de asigurare a respectării normelor din domeniul concurenței împotriva geoblocării ar trebui să se bazeze pe o evaluare de la caz la caz, care să includă și o analiză a posibilelor justificări pentru restricțiile identificate.
Raportul preliminar este în pre-zent deschis consultării publice pe o perioadă de două luni. Părțile interesate sunt invitate să își prezinte observațiile privind constatările anchetei sectoriale, să transmită informații suplimentare și să semnaleze orice alte probleme. Comisia intenționează să publice raportul final în primul trimestru al anului 2017.
„ECC Romania a primit din par-tea consumatorilor români mai multe reclamații împotriva unor comercianți din alte state membre ale UE care le-au refuzat vânzarea produselor/serviciilor motivând că nu livrează în țara noastră sau le-au oferit produsele la prețuri mult mai mari. Aceste practici, reunite sub numele de geoblocare, reprezintă un obstacol pe piața internă a UE și ar trebui eliminate, astfel încât orice consumator european, de oriunde ar fi, să se poată bucura de diversitatea pieței interne a UE“, a explicat şi Irina Chirițoiu, director ECC Romania.
La 1 ianuarie 2008, Centrul European al Consumatorilor – ECC Romania s-a alăturat rețelei ECC-Net pentru a-i sprijini pe cetățenii UE în domeniul achizițiilor transfron-taliere. Rolul ECC Romania este să ofere consultanță juridică gratuită în probleme de comerț transfron-talier și să încerce rezolvarea pe cale amiabilă a sesizărilor primite de la consumatorii români, dar și din alte state membre.
Cum vă puteţi apăra drepturile de consumator
„Un exemplu de caz de succes primit de ECC România în 2016 privind geoblocarea a avut ca și problemă imposibilitatea unui consumator român pe nume Florin să achiziționeze trei cutii de macarons de pe un site din Franța. După ce a lansat comanda, Florin a fost contactat de un reprezentant al comerciantului ce i-a spus că nu poate beneficia de produsele comandate, întrucât țara de reședință a consumatorului, România, nu se regăsește între țările în care comerciantul efectuează livrări.
La o verificare mai atentă a informațiilor de pe site-ul comerciantului, Florin a observat că acesta livrează numai în țările care fac parte din spațiul Schengen, la care România nu este parte. În urma acestei întâmplări, Florin a apelat la ECC Romania care, în urma colaborării cu ECC Franța, a reușit să-i faciliteze consumatorului român cumpărarea produselor dorite“, a explicat Sabin Chirițoiu, jurist ECC Romania.
Ce poate face ECC Romania?
Informare: poate oferi sfaturi consumatorilor cu privire la drepturile lor sau informații practice atunci când se deplasează prin UE – de la închirierea unei mașini, rezervarea unui pachet de vacanță sau a unui zbor, la comanda unor produse online.
Sprijin în soluționarea unei plângeri: atunci când consumatorii au o reclamație împotriva unui comerciant dintr-un alt stat membru, ECC Romania poate coopera cu alte Centre din ECC-Net pentru a găsi o soluție amiabilă la problemele întâmpinate.
Consultanță: dacă o soluționare pe cale amiabilă nu este posibilă, ECC Romania poate oferi sfaturi cu privire la calea de urmat – mediere, Procedura Europeană privind cererile cu valoare redusă (sub 2.000 de euro), Procedura Europeană privind somația de plată sau un alt organism.
Plângerile consumatorilor împotriva unor companii din UE pot fi preluate numai dacă aceștia sunt rezidenți sau cetățeni ai unui stat membru al UE (plus Norvegia și Islanda) și dacă legislația comunitară este aplicabilă.
Toate serviciile oferite de Centrele Europene ale Consumatorilor sunt gratuite.
De asemenea, Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori, a menţionat că la începutul acestui an, Comisia Europeană a venit cu câteva propuneri legislative având drept obiectiv stimularea comerţului electronic prin abordarea şi a problemei geoblocarii nejustificate şi alte forme de discriminare pe motive de naţionalitate, de reşedinţă sau de stabilire.
„Prin aceste acte legislative se dorește a se asigura că acei consumatori care vor să achiziționeze produse și servicii într-o altă țară din UE, fie online, fie în persoană, nu sunt discriminați din punctul de vedere al accesului la prețuri, al vânzărilor sau al condițiilor de plată, cu excepția cazului în care acest lucru poate fi justificat în mod obiectiv din motive precum TVA sau anumite dispoziții juridice de interes public“, a menţionat Costel Stanciu.
Atunci când un consumator intră într-un magazin dintr-o altă țară din UE, comerciantul nu solicită cartea de identitate a consumatorului respectiv pentru a accepta o achiziție, însă, în mediul online, sunt mult prea dese situațiile în care accesul consumatorilor la oferte din alte țări este blocat, de exemplu prin redirecționarea consumatorului către site-ul web din țara sa sau prin impunerea obligativității ca acesta să plătească utilizând o carte de debit sau de credit dintr-o anumită țară. Acest gen de discriminare nu își are locul pe piața unică.
„Noi sfătuim consumatorii români care doresc să achiziționeze bunuri și servicii dintr-o altă țară din UE să fie atenți la aceste discriminări și să depună o reclamație la Centrul European al Consumatorilor din România dacă se confruntă cu un caz de geoblocare“, a menţionat preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.
