Peste 3.000 de persoane dependente de droguri injectabile ar putea rămâne fără tratamente şi seringi, din luna iunie, pentru că centrele Asociaţiei Române Anti-SIDA (ARAS) sunt pe cale să se închidă din lipsa fondurilor. În ciuda celor 275 de scrisori adresate autorităţilor publice, Ministerul Sănătăţii nu a răspuns în nici un fel solicitărilor ARAS. Pe de altă parte, celălalt mare actor din domeniu, Agenţia Naţională Antidrog, îşi reiterează sprijinul pentru ARAS şi susţine că va organiza întâlniri cu Ministerul Sănătăţii.
Într-o nouă scrisoare deschisă, adresată marţi ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, ARAS şi beneficiarii lor au cerut asigurarea materialelor de protecţie pentru persoanele consumatoare de droguri injectabile, precum şi continuarea furnizării tratamentului de substituţie. Totodată, ei i-au cerut ministrului Nicolăescu să sprijine organizaţiile nonguvernamentale care îşi desfăşoară activitatea în acest sector. Aceste solicitări vin după ce, în luna iunie, expiră finaţarea europeană de care beneficiau centrele.
De la momentul trimiterii scrisorii, reprezentanţii ARAS nu au primit nici un răspuns de la Minister, a precizat, pentru România Liberă, directoarea de programe Liana Velica. „Pe parcursul anilor, (ministerul) a promis că va interveni. Săptămâna trecută, în cadrul unei dezbateri iniţiate de Minister la propunerea ARAS, organizaţia a făcut două cereri: ca organizaţiile să fie incluse printre implementatorii de programe (lucru care nu s-a realizat, a precizat ea) şi ca autorităţile să intervină în rândul consumatorilor”, a mai spus Liana Velica.
Pe de altă parte, în timp ce în centrele particulare de tratare a dependenţei de droguri există liste de aşteptare pentru tratament, centrele finanţate de Ministerul Sănătăţii susţin că au foarte puţine cereri, a afirmat directoarea de programe ARAS.
Concret, Ministerul Sănătăţii finanţează aproximativ 500 locuri în ambulatoriile spitalelor, unde beneficiarii primesc tratament substitutiv (cel mai adesea, metadonă), iar Agenţia Naţională Antidrog are 272 de beneficiari înscrişi în programele CAIA (centre de asistenţă integrată a adicţilor) şi deţine alte 47 de centre de prevenire şi consiliere antidrog, în toată ţara. În zona privată, ARAS, în colaborare cu Institutul de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Capitală, le pune la dispoziţie beneficiarilor circa 300 de locuri în centrele susţinute prin fonduri structurale. De asemenea, Asociaţia Carusel oferă servicii de schimb de seringi.
În cele două centre ARAS (Titan şi Arena), persoanele dependente sunt consiliate, li se acordă tratament substitutiv, beneficiază de schimbul de seringi şi de teste, precum şi de asistenţă medicală. ARAS pune la dispoziţia persoanelor dependente şi două ambulanţe, care oferă servicii de schimb de seringi şi asistenţă medicală primară, a explicat, pentru România Liberă, coordonatoarea Centrului Arena, Cristina Fierbinţeanu.
Agenţia Antidrog sprijină ARAS şi Carusel
Colaborarea ANA-ARAS a avut la bază comunicarea transparentă şi parteneriatul, a precizat directorul Agenţiei, Sorin Oprea, răspunzând unei solicitări RL. „Serviciile furnizate de ARAS sunt deosebit de importante pentru consumatorii de droguri injectabile din Bucureşti, mai ales în contextul numărului extrem de limitat de aceste servicii- servicii de schimb de seringi. Pe de altă parte, atrage atenţia ANA, tratamentul substitutiv este furnizat în cea mai mare măsură de centrele Ministerului Sănătăţii şi de CAIA. Totodată, directorul Sorin Oprea a spus că Agenţia a ajutat, în ultimii ani, ONG-urile, prin achiziţionarea a peste 900.000 de seringi şi a altor materiale sanitare.
Cea mai mare îngrijorare a ARAS este că, din cei 386 de beneficiari aflaţi în tratament substitutiv, 94 au fost testaţi pozitiv pentru HIV, iar, la închiderea programului, ei nu vor mai fi ajutaţi. În acest sens, în urma unei întâlniri din 28 februarie dintre ANA şi ARAS, Agenţia a arătat că va sprijini în continuare organizaţiile non-guvernamentale şi că, pe baza raportului elaborat de ARAS, „va analiza posibilitatea preluării unor beneficiari în CAIA”.
De asemenea, directorul ANA a mai precizat, pentru România Liberă, că va organiza întâlniri cu Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale, „în vederea conştientizării asupra situaţiei consumatorilor de droguri injectabile şi înaintării unor propuneri concrete de implicare”.
Povestea Adei: De la dependenţa de heroină la lucrător social
Ada a împlinit recent 32 de ani. Fostă consumatoare de heroină, şi ea a fost beneficiară ARAS- mai ales în schimbul de seringi. Dacă programele de acest fel ar fi început mai devreme, apreciează ea, nu ar fi ajuns la dependenţă. Pentru că farmaciile nu vindeau seringi, foarte mulţi oameni s-au îmbolnăvit. Lucrează la ARAS de aproape şase ani, pentru că asta şi-a dorit să facă, după cum a povestit.
A consumat heroină, cu pauze, timp de nouă ani: „Prietenii mei se apucaseră de chestia asta şi credeam că, dacă mă documentez despre asta… Poţi să fi citit orice. A fost curiozitate şi lipsă de informare”.
„Nu există să nu te gândeşti (la heroină, n.red.), nu te gândi că o să fie vreodată ca înainte”, le spune Ada beneficiarilor pe care îi ajută. Trebuie să ai în permanenţă preocupări, altfel nu te recuperezi. „E uşor să spui că doar iei metadonă”, dar recuperarea durează ani de zile şi include schimbarea completă a stilului de viaţă, a explicat ea.
La ARAS, este lucrător social. Am întrebat-o ce simte, când oamenii cu care lucrează sunt dependenţi de heroină. „E cel mai potrivit loc pentru mine, pentru că este cel mai bun exemplu de ce nu trebuie să fac…locul meu de muncă e minunat, mă ţine atentă. Mă bucur când, dintr-o sută de oameni, am reuşit să ajut unul”, a adăugatAda.
Cifre îngrijorătoare
În 2012, numărul consumatorilor români de droguri injectabile din Bucureşti era de aproximativ 17.000: 80% dintre ei erau infectaţi cu hepatita C, iar 390, cu HIV- o treime au fost infectaţi prin folosirea seringilor folosite. De asemenea, în total, în Bucureşti, în 2012, erau 1.000 de locuri în tratamentul de lungă durată al dependenţei şi 3.000 de consumatori incluşi în programele stradale de prevenire HIV.
În total, numărul consumatorilor problematici din Bucureşti se ridica, în 2011, la 19.265 de persoane, în creştere faţă de anii anteriori, conform Raportului naţional privind situaţia drogurilor-2012, elaborat de ANA.
Între 2010 şi 2013, între 3.500 şi 4.000 de persoane au primit tratament substitutiv şi au beneficiat de schimbul de seringi, în cadrul programelor ARAS, conform Cristinei Fierbinţeanu. De asemenea, în prezent, aproximativ 400 de persoane sunt incluse în tratamentul substitutiv.
