Transplantul de celule pancreatice i-ar putea scăpa pe pacienţii cu diabet de tip 1 de injecţiile cu insulină. O astfel de intervenţie se practică în SUA, Canada şi în ţările dezvoltate din Europa, la noi fiind doar în stadiu experimental.
Această metodă s-a folosit pentru prima dată în România, la o pacientă din Constanţa, cu un diabet în formă gravă. În SUA şi Canada s-au făcut zeci de astfel de intervenţii. „În România, costurile pentru o astfel de intervenţie sunt imense, iar fondurile vin doar din granturi”, a precizat chirurgul Vasile Sârbu, autorul experimentului.
La noi în ţară, o altă problemă o constituie şi lipsa donatorilor de celule pancreatice. „Pancreasul este un organ foarte sensibil şi trebuie prelevat în condiţii foarte riguroase, altfel se degradează repede. În plus, şi riscul de incompatibilitate între donator şi primitor este mare. Unul din zece pacienţi poate beneficia de un organ compatibil”, a explicat medicul diabetolog Cristian Serafinceanu, conferenţiar la Facultatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. Medicii români atrag atenţia şi în privinţa tratamentului agresiv care trebuie urmat după o astfel de operaţie. „Pacienţii care fac transplant de celule pancreatice trebuie să ia medicamente imunosupresoare, astfel încât să nu respingă celulele primite. Aproximativ 60% din cazuri necesită şi o reintervenţie”, a menţionat medicul diabetolog Eduard Adamescu, de la Cabinetul Moşilor din Bucureşti. Specialistul spune că intervenţia li se face doar pacienţilor foarte grav bolnavi, cu diabet de tip 1, la care tratamentul cu insulină nu funcţionează.
