De peste 20 de ani, românii se contrazic când vine vorba de folosirea corectă a denumirii etniei rome: ţigan sau rom? În urma unor iniţiative legislative eşuate, a schimbării explicaţiei din DEX şi a sondajelor de opinie care arată că românii încă discriminează, apare prima lucrare care aduce argumente academice în această dezbatere: „Rom sau Ţigan. Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc”.
Iniţiativa lui Prigoană a născut o carte
Dezbaterea privind dihotomia rom-ţigan a început încă din anii 1990 şi s-a accentuat în ultimii ani. În 2010, fostul deputat PDL Silviu Prigoană iniţia proiectul legislativ prin care denumirea oficială a etniei rome să fie cea de „ţigan”, pentru că, explica el, întreaga Europă va crede că locuitorii României sunt romi şi nu români. Doi ani mai târziu, iniţiativa lui a fost respinsă. Între timp, în 2011, Academia Română, la presiunea organizaţiilor non-guvernamentale pentru drepturile omului şi a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), a decis să modifice în „Dicţionarul explicativ al limbii române” denumirea de „ţigan” cu cea de „rom” şi să precizeze că cel dintâi este un termen peiorativ.
În ciuda acestor schimbări politically corect, cel mai recent sondaj de opinie realizat de CNCD arăta că, în continuare, etnia romă este în continuare una din cele mai discriminate categorii sociale din România.
În acest context, apare prima carte dedicată dilemei rom-ţigan, o lucrare academică care oferă argumente istorice, lingvistice şi identitare într-o dezbatere controversată, se arată într-un comunicat al Fundaţiei Soros România, remis redacţiei.
„Rom sau Ţigan. Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc” este prima lucrare colectivă care deschide dialogul pe această temă. Aşa cum explică editorii Lucian Nastasă şi Istvan Horvath, lucrarea s-a născut în urma iniţiativei legislative din 2010 a lui Silviu Prigoană.
De la dezbaterea „după ureche” la referinţe istorice
Aşa cum explică pentru România Liberă unul din editorii lucrării, profesorul şi cercetătorul Lucian Nastasă-Kovacs, dacă studiul „se va bucura de o bună distribuţie şi dacă vor exista oameni care să îl citească”, lucrarea va schimba „în mod cert” percepţia românilor despre folosirea termenilor „rom”-„ţigan”. De altfel, a explicat cercetătorul de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, termenul „ţigan” nici nu avea o încărcătură peiorativă, el fiind zugrăvit în literatura vremii ca un personaj misterior, plin de romantism.
Mai mult, profesorul subliniază că, până la apariţia acestei cărţi, foarte multă lume a discutat despre istoria „ţiganilor” aproape „după ureche”, şi că singura trimitere care se face vizavi de istoria romilor este Holocaustul. Şi termenul „rom” are „o istorie onorabilă de măcar 250 de ani”, fiind folosit extrem de mult în spaţiul anglo-saxon.
De asemenea, Lucian Nastasă-Kovacs arată că, întrucât lucrarea a ajuns în spaţiul intelectual, oricine va trata subiectul istoriei romilor va trebui să facă referire şi la „Rom sau Ţigan. Dilemele unui etnonim în spaţiul românesc„.
„Asistăm tot mai mult în ultima vreme la manifestarea unui sentiment de sfială atunci când în discursul public se face referire la un anumit grup socio-cultural. Acest grup în spaţiul românesc a fost cunoscut, de-a lungul vremii, sub diverse denumiri, din care (în diverse grafii sau pronunţii), două în mod cert au făcut carieră: ţigan şi rom. Stinghereala generată de problema opţiunii pentru un termen sau altul ţine doar parţial de ambivalenţa provocată de promovarea relativ recentă la nivelul moralei publice din România a normei corectitudinii politice. Credem că deruta are rădăcini mai profunde. Deşi prezenţa romilor în Europa are o istorie considerabilă (şi sub multe aspecte remarcabilă), ei au fost- iar din anumite perspective continuă să fie- în ochii multora la limita dintre natură şi civilizaţie, exotic şi comun, până la indecenţă (şi dihotomiile ar putea continua)”, explică autorii în prefaţa lucrării.
Cartea urmăreşte evoluţia celor doi termeni în două epoci distincte: în prima jumătate a secolului XX, între 1919 şi 1949, şi după căderea comunismului, când termenul „ţigan” a început să fie înlocuit de termenul „rom”. Totodată, lucrarea mai conţine şi un interviu realizat de sociologul Iulius Rostaş cu activistul Nicolae Gheorghe despre identitatea romilor, între victimizare şi emancipare.
Lucrarea a fost realizată de Petre Matei, Martin Olivera, Lucian Nastasă-Kovacs, Marian Zăloagă, Petre-Florin Manole, Dezideriu Gergely, Istvan Horvath, Iulius Rostaş, Marcel Courthiade, Gelu Duminica şi Gheorghe Sarău.
„Rom sau Ţigan” a fost publicată de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din Cluj-Napoca şi a fost finanţată de fundaţia Soros România.
Lucrarea poate fi descărcată gratuit de pe site-ul Fundaţiei Soros România, aici.
Citeşte şi Tinerii romi devin MEDICI: „Dacă eşti bun, nimeni nu te poate discrimina pe criterii etnice”
