Autoritatea Bancară Europeană (EBA) susţine că toate cele 48 de bănci testate anul trecut au reuşit să menţină un nivel minim al fondurilor proprii în cel mai negativ scenariu, o veste bună pentru sistemul bancar din UE, potrivit Reuters.
Însă, într-un raport publicat miercuri, Curtea de Conturi Europeană susţine că EBA a fost mult prea indulgentă în evaluarea sa asupra stării de sănătate a băncilor, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului în care riscurile la adresa băncilor sunt monitorizate de organismele europene de supervizare.
În opinia auditorilor, testele derulate anul trecut au fost bazate pe scenarii mai puţin grave decât criza financiară din 2008 şi de asemenea au fost mai indulgente pentru ţările cu economii fragile. “Testele de stres din 2018 au impus scenarii negative mai puţin severe în ţările cu economii mai slabe şi sistemelor financiare mai vulnerabile. Din acest motiv, impactul slab asupra anumitor bănci ar putea dă nu se datoreze stării lor de sănătate mai bună ci mai degrabă nivelului de stres mai redus care a fost aplicat”, consideră Curtea de Conturi Europeană.
Auditorii subliniază printre altele că numărul băncilor examinate cu ocazia testelor de stres din 2018, cea de-a patra rundă de teste efectuate de EBA, a fost redus la jumătate comparativ cu primele teste derulate în 2011, când au fost examinate 90 de bănci. În aceste condiţii, este posibil ca unele bănci vulnerabile să fi scăpat vigilenţei EBA. Curtea de Conturi Europeană precizează că multe bănci mici nu au fost incluse în testele de stres din 2018 şi în plus băncile testate au provenit doar din 15 din cele 28 de state membre ale UE.
În replică la concluziile Curţii de Conturi Europene, Autoritatea Bancară Europeană şi-a apărat metodele de evaluare dar a precizat că va reflecta la criteriile de selecţie a băncilor, în special la cel geografic, pentru următoarea rundă de teste care sunt preconizate să se deruleze în 2020. EBA subliniază de asemenea că testele sale “nu pot acoperi toate riscurile sistemice ci se concentrează asupra celor mai importante”.
În raportul Curţii de Conturi Europene se trage de asemenea un semnal de alarmă cu privire la dependenţa excesivă a EBA de autorităţile naţionale de supervizare, dar se recunoaşte că această dependenţă este cauzată, în principal, de numărul limitat de personal al EBA.
