Decizia 111 / 2019 a premierului Dăncilă a fost publicată în Monitorul Oficial abia în seara zilei de luni, 10 iunie, deși informații despre înlăturarea din funcție a lui Andrei Ignat circulau de câteva zile.
Conform textului din Monitorul Oficial, demiterea lui Andrei Ignat s-a decis în urma unei „adrese” transmise către premier, la data de 3 iunie 2019, de ministrul Apărării, Gabriel Leș. Potrivit MApN, ministrul Leș a ordonat un “amplu proces de evaluare a activităţii diferitelor structuri ale MApN, ce vizează eficientizarea activităţii instituţiei”.
„Rezultatele preliminare au subliniat necesitatea relansării şi reenergizării activităţii manageriale a departamentului responsabil de activitatea de înzestrare. În acest context, ministrul Apărării Naţionale a decis ca oportună eliberarea din funcţie a domnului Andrei Ignat, secretar de stat al Departamentului pentru Armamente, propunere ce a primit avizul premierului. Decizia politică de asigurare a nivelului de două procente din PIB pentru bugetul Apărării trebuie să fie transpusă, în opinia ministrului, într-o manieră dinamică la nivelul structurii ce gestionează programele majore de înzestrare ale Armatei României”, sublinia comunicatul MApN.
Acum două luni, chiar președintele Iohannis criticase activitatea MApN.
„Suntem în al treilea an consecutiv în care alocăm 2% din PIB pentru Apărare, în baza acordului politic pe care l-am iniţiat la preluarea mandatului meu de preşedinte al României, în 2015. Dar nu este suficient! Am spus-o şi o repet: atenţionez Guvernul României şi mai ales Ministerul Apărării să acţioneze mult mai eficient pentru realizarea programelor esenţiale de achiziţii strategice la care ne-am angajat, astfel încât să fie asigurată cheltuirea completă şi cu folos a sumelor alocate”, afirma șeful statului.
Ce vină are Ignat
Andrei Ignat a deținut funcția de șef al Departamentului pentru Armamente doar un an de zile.
El a intrat în atenția opiniei publice în momentul în care, în ianuarie 2019, a sesizat Parchetul Militar cu privire la existența unor suspiciuni legate de programul de cumpărare a celor patru corvete multifuncționale, în valoare de 1,6 miliarde de euro, care ar trebui să intre în dotarea Forțelor Navale Române.
Secretarul de stat Ignat sesizase Parchetul Militar după ce una dintre firmele care pierduse licitația, Şantierul Naval Constanţa S.A., depusese o contestație la Curtea de Apel. Dar o lună mai târziu, firma în cauză și-a retras contestația, iar secretarul de stat Ignat a rămas unicul responsabil pentru întârzierea programelor de achiziție ale Armatei.