Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

România agricolă, vândută străinilor bucată cu bucată

Terenurile agricole din România rămân cele mai ieftine din UE, fapt care îi atrage ca un magnet pe investitorii străini. Mulţi dintre aceştia sunt fonduri de investiţii care cumpără doar în scop speculativ.

Share

Marilena Dan 0 comentarii

Actualizat: 26.03.2018 - 12:40

Proprietarii români continuă să-şi vândă terenurile agricole la preţuri deplorabile, comparativ cu cei din alte state europene, arată ultimele date publicate de Eurostat. Ţara noastră s-a clasat pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte preţul terenurilor arabile în 2016, fapt care a atras interesul major al investitorilor. Cu atât mai mult cu cât, pe lângă preţ, aceştia beneficiază de deplina libertate de a cumpăra pământ în România fără nici o restricţie, spre deosebire de celelalte state europene.

Legea 17/2014 le-a dat investitorilor străini (inclusiv celor din afara UE) drepturi egale cu cele ale cumpărătorilor români la achiziţia de terenuri agricole.  Acest fapt a fost contestat pe plan intern încă din momentul aprobării Legii 14, cu atât mai mult cu cât investitorii români nu beneficiază în nici o altă ţară de condiţii similare dacă vor să cumpere teren agricol. „Noi le-am pus la dispoziţie străinilor pământurile, fără ca măcar să o ceară. A fost afacerea vieţii lor.  Au cumpărat pe nimic cele mai mari şi mai bune terenuri, care le-au fost puse la dispoziţie chiar de autorităţile statului, începând cu primarii. În opinia mea, 99% din vină pentru înstrăinarea pământurilor României o au primarii”, a declarat pentru RL Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). El spune că în ultima vreme s-a ajuns la situaţii aberante în care pământul a fost dat în plată (în sudul ţării) sau chiar donat unui cetăţean străin, aşa cum s-a întâmplat în judeţul Botoşani.

De ce s-au dat pământurile pe mai nimic

Preşedintele LAPAR are două explicaţii pentru faptul că românii îşi vând pământurile la preţuri derizorii: ignoranţa şi lenea. „Gândiţi-vă că au fost retrocedate foarte multe terenuri nu proprietarilor, ci moştenitorilor acestora. Mulţi dintre ei nu au avut niciodată simţul proprietăţii. Au vândut pe nimic ca să scape de o grijă, să nu mai aibă dări de plătit la primărie. Unii nu aveau mijloace să-l lucreze, iar alţii au văzut pământul ca pe o povară. S-a pornit, prin ’96-97, de la derizoriul preţ de 500.000 lei vechi pentru un hectar”, spune Laurenţiu Baciu.

Potrivit clasamentului Eurostat, România a avut, în 2016, cel mai mic preţ de vânzare la terenurile agricole, cu o medie de 1.958 euro/ha. Spre comparaţie, terenurile din Olanda s-au vândut, în acelaşi an, cu 63.000 euro/ha. Cel mai scump pământ arabil din Europa este în Italia, în regiunea Liguria, unde preţul la hectar a fost de 108.000 euro. În intervalul 2011 - 2016, cele mai mari scumpiri ale terenurilor arabile s-au înregistrat în Cehia, Lituania, Estonia, Letonia şi Ungaria.

Legea 17/2004, mărul discordiei

Laurenţiu Baciu spune că „se bate” de câţiva ani să obţină sprijin parlamentar pentru modificarea Legii 17/2014, care le-a dat străinilor drepturi egale cu românii la cumpărarea terenurilor arabile. Un proiect iniţiat de MADR în acest sens zace de mai mulţi ani la Parlament, însă acum ar exista şanse, spune şeful LAPAR, să fie promovat.„Avem semnale că legea va trece până în luna iunie. Acum se află undeva la Senat şi fel de fel de personaje politice vor să o modifice în fel şi chip, fără legătură cu realitatea situaţiei. Dorim ca atunci când va ajunge la Camera Deputaţilor, care este decizională, să facem lobby în comisie şi să explicăm de ce sunt necesare modificări. Dacă ni se vor respinge propunerile, vom ieşi în stradă pentru prima dată. Fermierii români sunt decişi să modifice această lege cu ieşirea în stradă, dacă va fi nevoie”, a subliniat Laurenţiu Baciu. Şeful LAPAR a reamintit că România este singura ţară din Europa în care se mai poate cumpăra teren agricol la liber, toate celelalte state impunând diverse condiţii.

Care sunt revendicările LAPAR

Principalele modificări pe care membrii LAPAR le solicită în legătură cu Legea 17/2014 vizează în special accesul la cumpărarea terenurilor. Astfel, dacă amendamentele propuse vor trece, în viitor, vor putea face tranzacţii cu terenuri doar cetăţenii străini care fac dovada faptului că sunt rezidenţi în România de minimum 5 ani şi au un istoric la Fisc pe această perioadă de timp. Totodată, administratorul terenului va trebui să aibă studii - cel puţin medii - în domeniul agricol, pentru că, spune Laurenţiu Baciu „pământul este viaţă şi nu putem permite oricui să-l administreze, trebuie ţinut cont de bunele practici agricole”.

Nu în ultimul rând, dacă cumpărătorul va fi o societate comercială, aceasta va trebui să facă dovada faptului că cel puţin 75% din activitatea sa este în agricultură şi, totodată, să se angajeze că nu schimbă destinaţia terenurilor. Şeful LAPAR a precizat că aceste propuneri au fost întocmite împreună cu un grup de experţi în domeniul legislativ, care s-au inspirat din legislaţia în vigoare din Franţa, Germania şi Olanda. Astfel, nimeni nu va putea acuza o încălcare a reglementărilor UE, crede Laurenţiu Baciu.

Cele mai scumpe terenuri, în Banat

Eurostat a prezentat un preţ mediu pe hectar la nivel naţional, însă nu toate terenurile din ţară se vând atât de ieftin  Preţurile diferă foarte mult la nivel zonal. Cea mai scumpă zonă rămâne judeţul Timiş, unde un hectar de teren agricol s-a vândut, anul trecut, şi cu 10.000 de euro. Mai mult de o treime din terenurile agricole din acest judeţ aparţin proprietarilor străini, în special cetăţeni şi companii din Italia. Pe  locul doi se situează judeţul Arad, unde s-au vândut terenuri şi cu peste 8.500 euro/ha şi Dolj, unde unele parcele au costat şi 3.300 euro/ha. Anul trecut, în România s-au vândut mai mult de 150.000 ha de teren, însemnând circa 2% din suprafaţa agricolă
naţională.    

Pământul este un mijloc de producţie pe durată nedeterminată. Orice construcţie se dărâmă la un moment dat, dar pământul rămâne acolo şi dă roade”.

 

Laurenţiu Baciu, preşedintele LAPAR

Comentarii

loading...