Preţul cărnii de porc va creşte cu până la 10% în următoarele trei luni, urmând să explodeze în decembrie, în preajma sărbătorilor. Nu numai carnea din rafturi se va scumpi, ci şi porcii aduşi la vânzare în târguri, ne-a declarat Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară (FSLI). În opinia sa, preţurile la porcul în viu vor creşte de la 7 lei/kg în prezent, la 10-12 lei în luna decembrie.
Până pe 14 august a.c. fuseseră confirmate la nivel naţional 645 de focare de pestă porcină africană, ceea ce arată că epidemia este scăpată total de sub control. Deşi ANSVSA a anunţat că unele focare au fost lichidate, între timp au apărut altele noi.
Preşedintele FSLI afirmă că pesta porcină africană a fost adusă în mod deliberat în România, într-un moment în care industria autohtonă ajunsese să acopere 45% din cererea de carne de porc de pe piaţă, de la numai 30% în urmă cu 3-4 ani. „Dacă România importa 70% din necesarul de carne de porc cu puţin timp în urmă, anul acesta ajunsese să importe doar 55% din necesar. Fermele româneşti au investit, s-au dezvoltat şi începuseră să culeagă roadele. Actuala epidemie face parte dintr-un plan mai vast de distrugere a zootehniei româneşti, demarat în 1998, odată cu distrugerea celui mai mare combinat de creştere a porcilor din ţară, Comtim. Sunt interese foarte mari pentru a se aduce importuri în România, nu pentru a se produce aici“, a declarat Dragoş Frumosu pentru RL. El a arătat că până la această epidemie devastatoare, ţara noastră începuse să fie tot mai puţin dependentă de importuri în două sectoare: industria cărnii şi morărit şi panificaţie, graţie investiţiilor mari făcute în ultimii ani cu fonduri SAPARD. „În scurt timp, vom ajunge să importăm din nou între 75-80% din necesarul de carne de porc“, spune Frumosu.
ANSVSA, învinuită pentru extinderea bolii
Liderul FSLIR subliniază că ANSVSA nu a mişcat un deget pentru a împiedica extinderea epidemiei de pestă porcină africană, deşi primul focar a fost descoperit în Deltă acum mai mult de un an. „S-a ignorat inclusiv Regulamentul CE cu privire la măsurile de prevenţie. De câţiva ani, vânătorii din Deltă anunţă că au intrat în ţară mistreţi bolnavi, iar în tot timpul acesta, ANSVSA avea un singur medic veterinar angajat pentru întreaga zonă. Autoritatea este singura responsabilă de faptul că nu s-a acţionat la timp. Vreau să mai menţionez că, în urmă cu doi ani, Guvernul a elaborat un program de măsuri împotriva pestei porcine africane, iar ANSVSA nu a aplicat nici măcar o singură măsură din cele prevăzute în actul normativ“, spune Dragoş Frumosu. Potrivit acestuia, ANSVSA este stat în stat, numirile la conducerea acestei instituţii sunt făcute politic, iar Guvernul (în subordinea căruia se află instituţia, n.r.) este acum direct răspunzător de tot ce se întâmplă.
Uciderea preventivă, o măsură abuzivă
„Măsura uciderii preventive a porcilor în zonele în care au fost confirmate focare de boală este o acţiune extremă, în forţă, pentru care şefii ANSVSA trebuie să răspundă. Nu este normal să ucizi preventiv, în condiţiile în care tu (n.r. – ANSVSA) nu ai luat nici o măsură de prevenţie. Oamenii ar trebui să dea în judecată ANSVSA şi să ceară despăgubiri totale“, a spus Frumosu. În opinia sa, ANSVSA recurge la aceste măsuri extreme, în mod pompieristic, pentru a scăpa de responsabilitate în această problemă foarte gravă: „Conducerea nu demisionează, deşi nu şi-a făcut treaba la timp. Este inadmisibil. Lucrurile nu trebuie să rămână aşa“.
Pierderi uriaşe şi pentru fermele fără pestă
În zonele în care au existat sau există încă focare de pestă porcină africană, fermele care nu au fost atinse de boală înregistrează pierderi pe toată linia. „Nici un abator nu mai primeşte porci pentru sacrificare, iar supermarketurile refuză să preia carne din locurile respective. Astfel, porcii din ferme cresc peste greutatea optimă de valorificare, iar când vor putea fi sacrificaţi, carnea nu va mai avea aceeaşi calitate. Producătorul va primi un preţ mai mic, asta în cazul în care va reuşi să vândă. Sunt pierderi uriaşe, iar plăţile compensatorii oferite de stat acoperă doar o parte din acestea. Investitorii rămân fără afacere. În opinia mea, statul trebuia să ajute la repopularea fermelor în loc să ofere despăgubiri băneşti“, afirmă Dragoş Frumosu.
Liderul FSLI atrage atenţia asupra unui alt lucru grav care se poate întâmpla din cauza acestei epidemii – interzicerea, de către UE, a exporturilor româneşti. „Nu exportam noi cine ştie ce cantităţi de carne, însă începusem să exportăm masiv preparate din carne de porc, în special în ţările unde trăiesc şi muncesc mulţi români: Italia, Spania, Marea Britanie, Belgia. Dacă se va da interdicţie de export pentru câţiva ani, mari unităţi de procesare precum Cristim (care produce 100 tone de preparate pe zi), Caroli, dar şi alţii, vor fi foarte afectaţi“.
CE nu ne va acorda fonduri de criză
Între timp, comisarul european pentru agricultură, Phil Hogan, a transmis că România nu va putea apela la fondurile de criză ale UE în acest caz, întrucât acestea se acordă de către statele membre în mod cu totul excepţional, ceea ce nu este cazul. „Măsurile implementate de România pentru monitorizarea şi eradicarea bolii sunt deja susţinute financiar de UE încă din 2015, printr-un program veterinar multianual completat de finanţarea de urgenţă, în baza dispoziţiilor Regulamentului 652/2014“, a spus Phil Hogan. El a adăugat că există mecanisme de sprijin, însă efortul trebuie făcut de către autorităţile române. „În timp ce este de o importanţă deosebită ca cerinţele de monitorizare şi biosecuritate să fie respectate şi răspândirea bolii limitată, autorităţile române trebuie, de asemenea, să reflecteze la posibilităţile de finanţare din cadrul programului pentru dezvoltare rurală pentru a dezvolta măsuri sustenabile, de lungă durată, pentru îmbunătăţirea biosecurităţii în exploataţiile de porcine din România. În acelaşi timp, doresc să amintesc posibilitatea pe care autorităţile ţării dumneavoastră o au de a explora cadrul ajutoarelor de stat axate pe prevenirea, controlarea şi eradicarea pestei porcine africane“, a precizat reprezentantul Executivului european.
Noi focare de pestă în trei judeţe
Pesta porcină africană nu a avut vacanţă săptămâna trecută, fiind confirmate noi focare în trei judeţe: Brăila, Călăraşi şi Tulcea. Boala a izbucnit mai întâi la Gropeni, în judeţul Brăila, localitate aflată în vecinătatea unor mari complexuri de creştere a porcilor. Pentru a limita pericolul extinderii maladiei către aceste mari ferme, autorităţile veterinare au demarat de urgenţă eutanasierea preventivă a tuturor porcilor crescuţi în gospodăriile populaţiei. Eutanasierile vor începe şi în Tichileşti, localitate aflată la mai puţin de 10 km de Gropeni, lângă care se află, de asemenea, o fermă de porci, cu circa 40.000 de exemplare. Totodată, autorităţile veterinare din Constanţa au început uciderea preventivă a porcilor din comuna Topalu, de lângă Dunăre, şi din Mircea Vodă, de lângă Cernavodă, după confirmarea bolii în gospodăriile din cele două localităţi. În judeţul Constanţa sunt confirmate aproape 45 de focare de pestă porcină africană, în 21 de localităţi. Epidemia a ajuns şi în judeţul Călăraşi, în comuna Borcea.
