8.8 C
București
sâmbătă, 20 aprilie 2024
AcasăEconomiePensii private obligatorii

Pensii private obligatorii

Conform articolului 66, al. (2) din OUG 114, „persoanele prevăzute la alin. (1) care datorează contribuţia la fondul de pensii administrat privat, reglementat de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sunt scutite de la plata acestei contribuţii în limita cotei prevăzute la alin. (1)”.

Alineatul (1) din art. 66 însă are un conţinut dificil de înţeles: „În perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028 inclusiv, pentru persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor realizate în baza contractelor individuale de muncă încheiate cu angajatori care desfăşoară activităţi în sectorul construcţii şi care se încadrează în condiţiile prevăzute la art. 60, pct. 5, cota contribuţiei de asigurări sociale prevăzută la art. 138 lit. a) cu 3,75 puncte procentuale”.

“Modalităţile de aplicare a OUG sunt încă neclare. Ca urmare, un impact financiar al acesteia nu poate fi estimat.“

Radu Crăciun, preşedinte APAPR

Contribuţia lunară la Pilonul II este de 3,75 puncte procentuale din CAS.

Aşadar, s-ar înţelege că persoanele angajate în construcţii sunt acum scutite de la plata a 3,75% din contribuţia la asigurările sociale (CAS), între 1 ianuarie 2019 şi 31 decembrie 2028.

„România liberă” l-a întrebat pe preşedintele APAPR (Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România), Radu Crăciun, dacă responsabilii pieţei au calculat care este impactul măsurii asupra Pilonului II şi care sunt pierderile estimate.

„Modalităţile de aplicare a OUG sunt încă neclare. Ca urmare, un impact financiar al acesteia nu poate fi estimat. În același timp, impactul va trebui să îl obţineţi de la fiecare administrator, deoarece nu îl consolidăm la nivel de industrie”, a declarat pentru RL Crăciun.

Toți angajaţii din construcţii sunt vizaţi, nu numai muncitorii

Acesta a continuat, atrăgând atenţia că „nu doar cei care lucrează doar în construcţii, dar şi cei din activităţile conexe, arhitecţi, ingineri etc.”, sunt vizaţi de OUG 114. „Practic, sumele strânse în Pilonul II vor fi mai mici”, a declarat Radu Crăciun.

„Este vorba despre toţi angajaţii care se încadrează în acele coduri CAEN (n.r.: precizate în OUG 114)”, a spus pentru RL şi expertul în management Valentin Ionescu.

„Patronii au posibilitatea să majoreze salariul minim brut la 3.000 de lei, cel puţin, şi sunt scutiţi de impozitul pe venit. Angajatul, pe de altă parte, plăteşte o contribuţie de asigurări sociale mai mică cu 3,75%, lăsând la o parte şi contribuţia angajatului la Pilonul I de pensii de stat”, a detaliat Ionescu.

3,75 puncte procentuale din CAS era contribuţia lunară a angajaţilor din construcţii.

Astfel, „salariile brute între 3.000 şi 30.000 de lei beneficiază de scutire de impozit pe venit. Dacă vrei să-i dai salariatului scutire, e OK, dacă nu vrei, fiind plătit la salariul minim pe economie, îi măreşti salariul la 2.080 de lei, cât este, şi cu asta, basta”, explică specialistul.

OUG 114 ar fi neconstituţională

O discuţie care a apărut în spaţiul public imediat după prezentarea de către Guvern a Ordonanţei de Urgenţă 114 (care ulterior a fost adoptată de Executiv şi publicată în Monitorul Oficial pe 29 decembrie anul trecut) este însă că OUG 114/2018 nu ar fi constituţională.

Acelaşi lucru îl afirmă şi expertul în management Valentin Ionescu, care este de meserie jurist. “Unde este situaţia excepţională care determină posibilitatea de a da o OUG pe acest subiect? Care este situaţia excepţională?”, se întreabă acesta.

Poate că lăcomia băncilor, despre care vorbesc vectorii guvernamentali, ori poate criza bugetară să determine apariţia acestei ordonanţe de urgenţă. Ionescu este însă de altă părere.

„Nu ai cum, trebuie să explici în preambul, eşti obligat, trebuie să se justifice urgenţa. Aşa scrie textul Constituţiei României”, argumentează expertul.

Iar „dacă există o situaţie excepţională – nu ştiu care este aceea, ea trebuie explicată. Care este urgenţa ce a determinat Guvernul să dea (n.r.: OUG 114)? Deci aici sunt două probleme: situaţia excepţională, iar consecinţa acesteia este urgenţa”, detaliază Valentin Ionescu.

În al doilea rând, continuă specialistul, „când dai scutiri pe venit, cum ai făcut şi la domeniul IT&C, ai creat o discriminare în ceea ce priveşte cetăţenii României. Este a doua problemă de neconstituţionalitate. S-a mai întâmplat, există un precedent. Acum se extinde la sectorul construcţiilor. Mâine-poimâine, vor veni alte sectoare care vor dori şi ele scutiri de acest tip”.

Principalele modificări la Codul Fiscal aduse de OUG 114

1. Regimul special pentru salariaţii din construcţii.

2. Plafon la contribuţii sociale (de la 1 ianuarie). Contribuţiile nu pot fi mai mici decât cele corespunzătoare salariului minim brut.

3. Regimul biletelor de valoare (de la 1 ianuarie). Biletele de valoare (tichete de masă, vouchere de vacanţă, tichete-cadou, tichete de creşă şi tichetele culturale) rămân supuse impozitului pe venit şi nu intră în baza de calcul a contribuţiilor sociale.

4. Contribuţia de asigurări de sănătate (CASS). Pentru încadrarea în plafonul de venituri pentru care se datorează CASS, se vor avea în vedere dividendele distribuite şi încasate, începând cu anul trecut.

5. Taxarea inversă a TVA (de la 1 ianuarie). Se prelungeşte taxarea inversă până la 30 iunie 2022, pentru şase categorii de tranzacţii.

6. Acciza la ţigări (de la 1 ianuarie) se modifică, precum şi calendarul de majorare a accizei totale.

7. Aprobarea impozitelor locale. Dacă organele locale nu aprobă nivelul acestora cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar (31 decembrie), se aplică nivelul maxim al acestora, prevăzut în Codul Fiscal, indexat potrivit legii.

8. Impozitul pe monopolul natural la energia electrică şi gazele naturale, reglementat de OG nr. 5/2013, se va aplica până pe 31 decembrie 2021 (era aplicabil până pe 31.12.2018).

9. Impozitul pe veniturile din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale, reglementat de OG nr. 6/2013, se va aplica până pe 31 decembrie 2021 (era aplicabil până pe 31.12.2018).

10. Organizatorii de jocuri de noroc online au obligaţia de a plăti o taxă lunară de 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019).

11. Se abrogă taxa pentru activităţi dăunătoare (consumul şi publicitatea la produse din tutun şi băuturi alcoolice).

12. Restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule se amână până la 30 iunie 2019 (termenul iniţial era 31 decembrie 2018/31 martie 2019).

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă