L-am intalnit pe Alexandru Andries zilele trecute in Pasajul Universitatii. Se grabea sa mearga la Universitatea de Arhitectura si Urbanism, acolo unde, de mai bine de 20 de ani, dl conf. dr. arhitect preda proiectarea de arhitectura. Am stabilit sa facem zilele urmatoare un interviu si am avut surpriza sa aflu, cu aceasta ocazie, ca Andries nu are telefon mobil… Ca Andries nu are telefon fix din anul 1980… Are telefon doar la Universitate. Si ii este foarte bine asa, caci are mai mult timp liber si nimeni nu-i poate strica vreodata programul. Mai mult de atat, se considera un om fericit pentru ca face ceea ce-i place pentru a-si castiga existenta.
– Cum e cu telefonul? De ce nu aveti nici macar telefon fix?
– Ca sa am liniste. Ai vazut si tu cum este cand ai.
– Daca cineva are o urgenta si nu va poate gasi?
– Ce urgenta poate sa aiba cu mine? Cu menestrelii nu sunt probleme urgente niciodata. Pentru cei care vor concerte sau chestii de genul asta exista domnul Mitran care se ocupa, iar in rest, ceilalti ma gasesc aici, la scoala, mai putin in week-end-uri. Chiar daca nu sunt eu, este colegul meu, care imi transmite mesajele si sun eu inapoi. Daca e vreo urgenta, sun eu. Ai vazut ca si pe tine te-am sunat.
– Cum va intelegeti cu studentii? Sunteti un profesor exigent?
– Deocamdata e bine, ca abia au inceput sa vina la scoala. Ei spun ca sunt un profesor exigent. Probabil ca sunt mult mai simpatic pe scena decat la cursuri.
– Atunci cand va vad pentru prima data la cursuri nu sunt surprinsi?
– La inceput, in primul an, pentru ca nu se asteapta sa ma si pricep la meseria asta.
– Care a fost ultimul concert pe care l-ati sustinut? Ceva, vreun turneu?
– Cel din decembrie, de anul trecut, de la Teatrul National. La mine e foarte greu cu turneele. Pe perioada scolii nu am cum, iar cand e vacanta toata lumea e plecata, nu ai cui sa-i canti. Si, de obicei, in perioada estivala sunt alte genuri de manifestari, care nu prea se potrivesc cu ceea ce cant eu.
– Stiu ca aveti multe piese pe care le tineti in sertar…
– Intotdeauna scriu mai multe piese si le aleg pe cele care sunt mai bune. E normal sa fie asa. Unele raman si cateodata nici nu mai ies din sertar. Multe dintre ele… Probabil ca le voi lua o data la mana sa vad ce e pe acolo. Imi place insa in continuare sa scriu cantece, asa ca nu prea imi vine sa ma intorc la lucruri vechi. Cand o sa mi se termine inspiratia (daca se va intampla asta) o sa mai umblu si pe la sertar… Dar deocamdata ce rost are?
– Pregatiti vreun material nou anul acesta?
– Probabil ca voi face ceva total diferit de ceea ce am facut pana acum. Dar deocamdata abia am lansat DVD-ul cu concertul din 5 decembrie 2005 de la Teatrul National, care a avut si un CD bonus, cu niste piese trase in studio (primele auditii pe care le-am cantat in concert). Deocamdata nu are sens, chiar asa repede, sa tot scot albume.
– Nu ati fost niciodata casatorit. Sunteti un burlac convins sau nu ati gasit persoana potrivita?
– Nu, nu am fost. Exista documentatie in acest sens. Pur si simplu asa s-a intamplat. Cine stie? Poate ca maine o sa te anunt ca ma insor…
– Cu toate astea ati scris „Muzica pentru divort”…
– Asta la sugestia prietenilor. Am doi buni prieteni, artisti romani, plecati in Germania. Cand ne-am vazut, in 1990, mi-au spus ca lumea ii cheama peste tot sa cante, numai la divort nu. De acolo mi-a venit ideea sa fac un album cu muzica de divort. A plecat ca o gluma. Dar, chiar daca eu n-am fost casatorit, nu a fost o problema, ca m-au ajutat prietenii.
– Care este lucrul pe care il doriti cel mai mult in viata?
– O sa razi, dar niciodata nu m-am gandit sa ma apuc de cantat sau sa scot discuri. Pur si simplu asa s-a intamplat. Totul a inceput in armata. Un coleg avea o chitara la care am invatat sa cant singur. Primele cantari le-am avut in Club A, iar incet-incet am scos primul disc. Ce mi-am dorit cu tot dinadinsul (si multumesc lui Dumnezeu ca mi s-a intamplat!) a fost sa pot sa fac ceva care-mi place. Sa nu fiu obligat sa fac o meserie care nu-mi place doar pentru ca am nevoie de bani. Si, pe de alta parte, in ceea ce fac sa fiu sincer. Pana acum am reusit sa se intample amandoua, asa ca pot sa ma consider un om fericit.
– Ce face Alexandru Andries atunci cand nu canta, nu compune si nu deseneaza?
– Imi place mult sa vad filme, sa merg la cinematograf. Ultimul film pe care l-am vazut, zilele trecute, este „Crash” (Povestiri din LA). Imi place sa citesc, ascult muzica cu mare placere, nimic special.
