Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Fitch Ratings confirmă ratingul României, dar cu avertismente

Agenţia Fitch Ratings a reafirmat pentru România ratingul BBB-, cu perspectivă stabilă. Dar această confirmare este una cu atenţionări. Le detaliem mai jos.

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 16.05.2019 - 12:24

Pe scurt, Fitch aşteaptă o confirmarea a stabilităţii în sectorul bancar, după voltele care au avut loc cu OUG 114 şi apoi OUG 19. Şi Fitch se aşteaptă ca deficitul bugetar pe anul acesta să crească la 3,4%. Degradarea fiscală ar putea continua şi în anul 2020, în special dacă Guvernul va majora anul viitor pensiile cu 40%, cum este stabilit.

Conform Fitch Ratings, în anul 2020 deficitul bugetar ar urma să ajungă la 4,0%. Investiţiile ar urma să se redreseze, dar contribuţia negativă a comerţului nmet ar trebui să fie compensată. Deficitele fiscale persistente şi supraîncălzirea economiei ar putea fi printre factorii care pot înrăutăţii situaţia României.

 

Factorii de risc

Ca întotdeauna, Fitch Ratings spune lucrurile cele mai importante la finalul comunicatului, în subcapitolul „Rating sensitivities”, adică tradus mot--mot „Sensibilităţi de rating”.

Principalii factori care ar putea declanșa, în mod individual sau colectiv, acțiuni de rating negative, sunt apariţia unor deficite fiscale ridicate persistente, care duce la o creștere rapidă a datoriei publice din PIB; supraîncălzirea economiei sau un hard landing, care subminează stabilitatea macroeconomică; o deteriorare accentuată a balanței de plăți.

În limbaj expert, în macroeconomie, „hard landing” înseamnă „aterizare forţată” şi este versiunea pesimistă a ceea ce recent am observat că ar previziona pentru România Comisia Europeană, în prognoza de primăvară: un soft landing.

Principalii factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acțiune de evaluare pozitivă sunt reducerea riscurilor de instabilitate macroeconomică și îmbunătățirea credibilității politicilor macroeconomice.

Apoi, ar mai fi vorba despre implementarea consolidării fiscale, care ar îmbunătăţi traiectoria pe termen lung a datoriei publice din PIB şi îmbunătățirea susținută a finanțelor externe.

 

Guvernul e mai optimist decât agenţia de rating

Ratingurile investiționale ale României sunt susținute de niveluri moderate ale datoriei publice și de indicatorii PIB pe cap de locuitor și de dezvoltare umană, care sunt chiar deasupra nivelurilor "BBB", explică Fitch Ratings.

Acestea sunt echilibrate în raport cu deficitele bugetare și deficitele curente, datoria externă netă, care e mai mare decât cea a ratingurilor și politica fiscală prociclică, ce reprezintă riscuri pentru stabilitatea macroeconomică.

Bugetul de stat în anul 2019 prevede o reducere a deficitului bugetar general la 2,8% din PIB, de la 3,0% în anul 2018 (față de un deficit mediu de 1,9%, necesar la ratingul "BBB").

Cu toate acestea, observă agenţia de rating, aşa cum au făcut-o şi foarte mulţi experţi români, creșterea anticipată a veniturilor (15,7%) pare a fi extrem de optimistă. Fitch consideră că aceasta se bazează pe ipoteze macroeconomice nerealiste, inclusiv pe o creștere a ocupării forței de muncă private de peste 3,0% (aceasta s-a mărit cu doar 1,7% în anul 2018).

Fitch aminteşte: Consiliul fiscal a identificat, de asemenea, subbugetarea cheltuielilor de bunuri și servicii și plățile de dobânzi, ceea ce ar putea conduce la cheltuieli mai mari. În anii anteriori, ştie agenţia de rating, Guvernul a reușit să-și atingă obiectivele, prin faptul că acesta conținea investiții de capital.

În conformitate cu cifrele Eurostat, investiția de capital în termeni de angajamente a fost de 2,7% din PIB în anul 2018, adică aceeași rată ca în anul 2017 și cea mai mică din anul 1999 încoace. Cu toate acestea, Fitch consideră că această strategie macro atinge limita și se așteaptă ca deficitul să crească până la 3,4% din PIB în acest an.

 

Degradarea fiscală ar continua şi anul viitor

Degradarea fiscală, atenţionează agenţia de rating, ar putea continua anul viitor și după aceasta, în special dacă Guvernul continuă planurile de creștere a pensiilor cu încă 40%. Măsura este prognozată a se concretiza în septembrie 2020, înainte de alegerile legislative (după o aprobare de 15% pentru septembrie 2019, înainte de alegerile prezidenţiale).

În absența unor reforme privind creșterea veniturilor, Fitch estimează că deficitul va crește până la 4,0% din PIB în anul 2020, ceea ce va duce la o creștere a raportului datoriei publice din PIB la 37,9%, de la 35,0% în anul 2018, deși acest lucru este încă sub valoarea mediană estimată BBB, de 38,8%.

„Riscurile sunt parțial legate de elaborarea politicilor imprevizibile, în special având în vedere ciclul electoral aglomerat în următorii doi ani”, atenţionează Fitch Ratings. Este probabil cea mai importantă constatare din comunicatul agenţiei de rating.

Fitch Ratings: „Riscurile sunt parțial legate de elaborarea politicilor imprevizibile, în special având în vedere ciclul electoral aglomerat în următorii doi ani”

Aplicarea de către autorități a unei ordonanțe de urgenţă controversate privind impozitele, în luna decembrie a anului 2018, și inversarea ulterioară a unor măsuri, în urma presiunii exercitate de BNR și de sectorul privat, evidențiază slăbiciunea cadrului de elaborare a politicilor fiscale.

Fitch consideră că impactul fiscal al măsurilor de revizuire este foarte limitat, În special cea referitoare la impozitul pe active al băncii (0,4% pentru băncile cu o cotă de piață de peste 1% și 0,2% pentru cele sub 1%), care, În orice caz, au fost excluse din buget. Atunci când o agenţie de rating scrie "in any case", dincolo de traducerea mot--mot, îseamnă că faptul că o chestiune cu impact bugetar nu este trecută în Legea bugetului de stat îi ridică un semn de întrebare.

 

Sectorul bancar stă bine

Există riscul de efecte negative în ceea ce privește impactul negativ asupra mediului de afaceri, a investițiilor și a creșterii economice.

Pentru sectorul bancar, noua taxă ar trebui să afecteze profitabilitatea doar foarte puțin, iar Fitch așteaptă o stabilitate largă în industrie. Adecvarea capitalului rămâne ridicată (19,7% la sfârșitul anului 2018), raportul creditelor neperformante continuă să scadă (4,8% în februarie 2019 de la 6,4% la sfârșitul anului 2017) și există o lichiditate amplă.

Ciclul creditelor pare moderat, în contextul unei creșteri economice foarte rapide în ultimii ani, creditarea sectorului privat crescând cu 7,9% în anul 2018 și 13,2% în moneda locală (față de o creștere nominală de 10,2%).

Acest lucru ajută la reducerea riscurilor legate de bulele de credit și de transferurile negative către economie, în ansamblu. Fitch continuă să prognozeze o încetinire treptată a activității economice în 2019 - 2020, cu o creștere a PIB de 3,1%, în general în concordanță cu "BBB", dar comparat cu 4,6% în anii 2013 - 2018.

Consumul privat a fost principalul motor al creșterii totale, din 2014 încoace. Agenţia de rating se așteaptă ca această tendință să continue pe termen mediu, deși într-un ritm mai lent, având în vedere creșterile salariale mai mici estimate.

Investițiile ar trebui să se redreseze în perioada anilor 2019 – 2020, după contracţia din anul 2018, parțial datorită tendințelor ciclice din sectoare precum Construcțiile şi parţial datorită absorbției mai mari a fondurilor UE.

Cu toate acestea, faptul ar trebui compensat, în mare parte, de o contribuție negativă a comerțului net, deoarece cererea internă puternică continuă să conducă la creșterea robustă a importurilor. Dat fiind pierderea netă a populației, PIB pe cap de locuitor ar trebui să continue să crească în mod constant, reducând decalajul cu restul UE (aceasta a ajuns la 65% din media UE, în termeni de putere de cumpărare, în anul 2018).

Comentarii