Minciuna salarizării unitare a bugetarilor ține de 10 ani. Cine sunt câștigătorii și perdanții noului proiect al Olguței Vasilescu

Șase premieri s-au perindat la conducerea României din 2007, când au început discuțiile pentru o lege a salarizării unitare a bugetarilor, dar niciun guvern nu a reușit să dea o formă care să fie aplicabilă. Nici calculele actualului ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, nu împacă pe toată lumea.

Share

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 06.04.2017 - 19:03

Șase premieri s-au perindat la conducerea României din 2007, când au început discuțiile pentru o lege a salarizării unitare a bugetarilor, dar niciun guvern nu a reușit să dea o formă care să fie aplicabilă. Nici calculele actualului ministru al Muncii, Olguța Vasilescu, nu împacă pe toată lumea.  

Proiectul de lege a salarizării unitare a bugetarilor a fost finalizat în laboratoarele PSD, într-o primă etapă. Documentul nu a fost până acum dezvăluit publicului, dar va fi prezentat astăzi într-o ședință a conducerii PSD care se va ține la Sinaia. Ulterior, va intra în dezbatere în Parlament. Potrivit informațiilor obținute de „România liberă”, Ministerul Muncii, inițiatorul proiectului, a renunțat la ideea unui salariu minim special pentru bugetari, de 1.750 lei, cum voia inițial, dar și la raportarea salariilor aleșilor locali și cele ale parlamentarilor în funcție de salariul mediu brut pe economie. Astfel, toate salariile vor fi calculate în funcție de salariul minim pe economie.

Liderul PSD, Liviu Dragnea, a prezentat, pe o rețea de socializare, câteva date trunchiate din acest important proiect de lege. Marii câștigători par a fi angajații din sistemul sanitar, categorie profesională care a beneficiat de majorări salariale consistente încă de anul trecut. Potrivit datelor publicate de Dragnea, venitul unui medic rezident din anul I, într-un spital clinic, ar urma să crească de la 2.621 lei în 2017 la 5.700 lei anul viitor. În același timp, un medic specialist, grad V, cu vechime maximă, aproape se va tripla, promițându-i-se un salariu de 12.375 de lei în 2018. Guvernul Grindeanu speră astfel să crească atractivitatea rămânerii în țară a medicilor. Cabinetul Cioloș arăta anul trecut că deficitul de personal medical a devenit cronic, circa 40.000 de posturi fiind în prezent neocupate.

Vești rele pentru polițiști

Pe de altă parte, polițiștii și personalul contractual din Ministerul Administrației și Internelor (MAI) nu  sunt atât de fericiți. „Pentru personalul din MAI, ultima majorare a salariilor a avut loc în 2008, în timpul Guvernului Tăriceanu. La nivelul anilor 2016-2017, media salarială în MAI este de circa 1.550 lei net”, a declarat pentru „România liberă” Dumitru Coarnă, președintele Federației Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor și Personalului Contractual (FSNPPC). Potrivit acestuia, dacă legea se va aplica de la 1 iulie 2017, fondul de salarii la nivelul MAI ar putea să nu crească deloc sau cu cel mult 5%. În schimb, de la 1 ianuarie 2018 ar trebui să crească cu 25% pe an, astfel încât până la 31 decembrie 2021 majorarea va fi de 100%. Liderul sindical mai spune că, deși polițiștii sunt chemați de la domiciliu pentru intervenții, ei nu primesc niciun spor, spre deosebire de personalul medical, care, prin noua lege, va primi un plus de 40%.

Sindicalistul a atras atenția asupra salarizării precare a salariaților din MAI. Deficitul de personal din cadrul MAI este de circa 25.000 oameni, ceea ce afectează realizarea misiunilor, dar duce şi la suprasolicitarea lucrătorilor peste timpul normat. Recent, la un post de poliţie din Maramureş, şeful subunităţii a fost ucis cu bestialitate în incinta sediului, unde era singur în serviciu, din lipsă de personal. Nici bani de angajări nu sunt anul acesta, dat fiind că bugetul  MAI pe 2017 este mai mic decât execuția pe anul trecut, spune Dumitru Coarnă.  

5 proiecte și două legi ale salarizării, inutile și azi

Discuțiile despre nevoia unei legi a salarizării unitare au debutat în 2007, s-au amplificat în 2008, iar în 2009 a apărut Legea 330. Actul normativ a fost înlocuit apoi de Legea 284/2010, la care s-a lucrat împreună cu experți ai Băncii Mondiale, dar nici până în prezent nu au fost aplicate prevederile sale. Problema salarizării unitare a reînviat în mandatul Rovanei Plumb, din Guvernul Ponta, care a elaborat un nou proiect, iar Ana Costea și Dragoș Pîslaru, miniștri ai Muncii din Guvernul Cioloș, alte trei. Cu cel al Olguței Vasilescu, se ajunge la cinci. „Între timp, discrepanțele între anumite categorii de bugetari au devenit insurmontabile, iar cei mai mari câștigători sunt cei din educație, sănătate și din cultură, unde li s-au mărit mai mult salariile în ultimul timp”, a declarat, pentru „RL”, Dumitru Costin, liderul BNS. „Problema e că avem două legi succesive publicate în Monitorul Oficial, care nu au fost  aplicate niciun moment, dar au produs o stare de disconfort și mari disfuncții în sistemul public. Ce încredere am eu că noul proiect se va aplica?”, zice și Dumitru Coarnă. Potrivit acestuia, problema salarizării bugetarilor este baza, care este foarte mică față de vârfuri,  raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu fiind de 1 la 40.

Premii de excelență pentru salariații la stat

Potrivit datelor prezentate de Liviu Dragnea, pe lângă indemnizația de hrană echivalentă cu două salarii minime brute pentru toți bugetarii, vor mai putea fi acordate și premii de excelență în limita a 2 salarii minime/lună/persoană. Ministrul Muncii a promis tuturor bugetarilor și un tichet de vacanță, echivalentul unui salariu minim brut pe economie. Toate acestea vor fi incluse în sporuri, care vor fi plafonate la 30% pentru toată lumea. „Aveam un salariu de 1.000 lei, dar sporurile puteau să fie la 2.000, la 3.000 lei şi veniturile erau de 4.000 lei. Un venit mincinos, până la urmă, sau un salariu mincinos. Le-am plafonat pe toate la 30%, ca să terminăm cu sarabanda asta a sporurilor şi să ştii foarte clar ce ai în plată“, a explicat ministrul Muncii, citat de Agerpres.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...