Magnitudinea fenomenului de crima economico-financiara este greu de cuantificat pentru ca ne aflam in fata a trei seturi de cifre: ale politiei, procuraturii si ale justitiei, iar acestea difera enorm intre ele, a declarat prof. dr. Costica Voicu, rectorul Academiei de Politie, in cadrul unei intalniri cu oamenii de afaceri bucuresteni ce a avut loc la sediul Camerei de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti.
Imaginatia infractorilor nu are limite, an de an acestia orientandu-se spre noi cai de inducere in eroare a autoritatilor. "Acum cele mai mari probleme le ridica firmele-fantoma, adica acele entitati economice ce deruleaza activitati de import, cu marfa subevaluata si care, in complicitate cu operatorii vamali sau cu functionarii publici, reusesc sa spele sume imense de bani. Din cauza legislatiei mult prea permisive, aceste retele specializate retrag zilnic din bancile bucurestene milioane de dolari cash, pentru a fi folositi, chipurile, la achizitia de produse agricole sau animale. Majoritatea acestor firme provin din domeniul constructiilor, publicitatii, comertului, al televiziunii si comunicatiilor prin cablu”, a spus Constantin Bolbosan, seful Serviciului Combaterea Spalarii Banilor din cadrul Directiei de Combatere a Marii Criminalitati Economico-Financiare.
Si restituirea TVA face obiectul unor inginerii financiare paguboase pentru statul roman, carora li se potriveste mai bine numele de "figuri de gimnastica financiara” (vezi cazul Boerica, care a reusit in perioada ianuarie-august sa recupe-reze ilicit TVA in valoare de 66 milioane de dolari) ca si achizitiile publice, documentele cu regim special, folosirea instrumentelor de plata false sau cesionarea fictiva a partilor sociale.
"Cu toate acestea, oamenii de afaceri nu trebuie priviti ca niste potentiali infractori, a afirmat Stefan D. Popa, presedintele CCIB, subliniind interventia Camerei bucurestene in fata unor recente initiative a autoritatilor de a impune o serie de masuri restrictive, in ceea ce priveste activitatea transportatorilor sau libera circulatie a persoanelor. Fara un climat onest si sigur, noi nu putem face afacerile care creeaza locuri de munca si aduc bogatie intregii societati”.
