În timp ce ni se spune că vom deveni independenți de gazele rusești odată cu legea offshore, în spatele ușilor au fost deja aranjate lucrurile, iar România ar putea importa în continuare gaze chiar prin filiera de la Budapesta.
La începutul sesiunii parlamentare, PNL și-a pus ca obiectiv cu prioritate zero adoptarea legii offshore, însă forma finală înainte de vot este așteptată de la ministerul energiei. În tot acest timp au avut loc dezbateri și negocieri între comisiile de specialitate și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), care este vocea principalilor producători de gaze naturale și petrol.
Statul român tace, străinii obțin ce vor
La negocierile deja avute, statul român nu a avut mai nimic de zis, în schimb, FPPG care a fost vocea străinilor a avut cu cerințele deja scrise cu ceva pretenții. Pe lângă procentul de 40-60% din gaze, ei au cerut doar 35% pentru forța de muncă din România și restul să revină străinilor, motivând că nu se poate mai mult din cauză că nu există români pregătiți în domeniu.
Mai mult, o surpriză neplăcută a fost din partea UDMR care a insistat la una din sesiunile de negocieri ca gazele să fie vândute pe piața externă și să nu rămână în țară. O ipoteză ar fi ca România să cumpere gazele de la Budapesta care provin mai departe din Rusia.
INFO: FPPG reunește principalii producători de gaze naturale, care au capacitatea să acopere în totalitate producția internă necesară independenței energetice a României pentru viitorul deceniu. De anul acesta, reunind principalii titulari de acorduri de la Marea Neagră, membrii Federației ar putea asigura necesarul de consum energetic până în 2030.
INFO: Chiar dacă rezervele de gaze estimate ale României nu se compară cu cele ale Rusiei, analiştii estimează că ele ar putea totuşi contesta poziţia dominantă de care se bucură grupul rus Gazprom în Europa Centrală şi de Est, ar diversifica sursele de aprovizionare cu gaze şi ar aduce României venituri de zeci miliarde de euro, cel puțin 30.
Franck Neel – președintele FPPG: Ne confruntăm cu diverse provocări pe lângă cel al demarării proiectelor offshore. Printre acestea merită menționate tranziția energetică, rolul gazului în mixul energetic din România.
Exploatările vor întârzia mult
Exploatarea din Marea Neagră va începe în cel mai fericit scenariu peste 3 ani din momentul în care există legea, însă ea este blocată de 4 ani în Parlament și acum liberalii se țin tare că vor să o adopte, dar și PSD susține această idee.
Potrivit unor surse consultate de România Liberă, termenul s-ar putea prelungi chiar până la 7 ani, deoarece doar unul dintre cele patru zăcăminte are stația de uscare funcțională, iar această stație este extrem de costisitoare și necesită timp de instalare, iar gazele extrase din Marea Neagră trebuie uscate înainte să fie băgate în instalație. Ele nu pot fi băgate la presiunea cu care ies direct din mare, potrivit experților. Mai mult, o altă problemă ivită în acest business este că teoretic experții au făcut calculul ca România să devină independentă energetic pentru o perioadă de 20 de ani, dar în condițiile în care și Turcia începe exploatarea pe unul din zăcămintele comune cu noi, mai exact la Transgaz, o să avem o mare problemă căci ni se va reduce cantitatea de gaz pe care o putem exploata și extrage din Marea Neagră și e posibil ca termenul de independență energetică să fie redus la 15 ani.
Doar că readucem în atenție informația că nu avem garanția că gazele vor rămâne în țară, astfel că există interese ca ele să fie exportate, iar noi să importăm din alte state. Singurul care are butonul este ministerul Energiei care îi poate obliga pe producători să umple rezervele de gaz ale României și apoi să le scoată la export.
În Marea Neagră românească există zăcăminte de gaze estimate de Agenţia Naţională de Resurse Minerale la aproximativ 200 de miliarde de metri cubi.
În prezent, în România se extrag aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze anual, iar consumul naţional este situat tot în jurul acestei valori. Dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră, atunci România va produce aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze anual.
