Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

De ce nu pot fi mărite pensiile cu 40%

Este imposibil (ori, mai bine zis, nesustenabil) ca punctul de pensie să fie mărit cu 40%, pentru că o asemenea operaţiune depăşeşte spaţiul fiscal.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 24.06.2020 - 14:18

Recent, premierul Ludovic Orban a declarat că „o creştere cu 40% ar fi fost foarte greu de făcut, chiar în condiţiile în care România ar fi într-o situaţie economică favorabilă”, iar acum, după primul val de pandemie, „nu poate fi susţinută financiar, pentru că generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar al României”.

Exact astfel şi stau lucrurile. În orice stat avansat economic (deci mult mai prosper şi stabil), dacă Guvernul anunţă creşterea pensiilor cu 40%, partidul de guvernământ scade în intenţia de vot şi pierde orice scrutin: pensionarii ştiu că anunţul e neserios.

În cazul acesta, efortul bugetar suplimentar, pe septembrie-decembrie 2020, deşi foarte mare, e realizabil: cam 8 miliarde de lei (1,7 miliarde de euro). Însă pe un an efortul bugetar suplimentar este de 31,5 miliarde de lei (cam 6,8 miliarde de euro).

În vremuri normale, când cresc pensiile, un guvern responsabil anunţă o creştere de cel mult câteva procente, oricum eveniment specaculos, ce denotă o prosperitate deosebită.

Să presupunem acum că CCR nu consideră neconstituţională impozitarea pensiilor speciale. Volumul tuturor pensiilor de acest tip, cum spunea RL expertul în management Valentin Ionescu, e de vreo 15 miliarde de lei (puţin peste 3 miliarde de euro).

Chiar şi dacă intră în vigoare, legea impozitării are efect doar pe ce e peste 7.000 de lei: tăierea nu se aplică pe cele 15 miliarde, deci volumul banilor redirecţionaţi la pensii e mult mai mic.

Problema nu e atât mărirea de acum, cât că Legea pensiilor stabileşte şi alte creşteri, ce până în 2023 duc bugetul de pensii la cifre astronomice, complet nesustenabile.

 

Inflaţia sau /şi falimentul

Dacă totuşi mărirea se face, nefiind bani, ei vor trebui tipăriţi, pentru că România va fi downgradată la junk şi nu se va mai putea împrumuta pe pieţele externe.

Emiterea de monedă fără acoperire va produce inflaţie. Aşadar, pensionarii au de ales: ce preferă, o pensie mai mică şi o putere de cumpărare mai mare sau invers? Pentru că efectele nu sunt numai pentru ei, ci şi la urmaşii lor.

Comentarii

loading...