Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Dăianu despre cum au ajuns Bulgaria şi Croaţia în antecamera Zonei Euro

Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, explică motivele pentru care Bulgaria şi Croaţia au fost primite în ERM-2.. România mai are mult de lucru până să ajungă în MCS-2.

Share

Florin Budescu 0 comentarii

Actualizat: 16.07.2020 - 10:12

Dinamica construcţiilor bugetare din Bulgaria şi Croaţia a ajutat la intrarea acestor state în Mecanismul Cursurilor de Schimb 2 (MCS-2 sau ERM-2).

Veniturile lor bugetare şi fiscale sunt considerabil mai mari decât în România, susţine Daniel Dăianu, consilier al guvernatorului BNR şi preşedinte al Consiliului Fiscal.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că monedele naţionale din Bulgaria (leva, leul bulgăresc) şi Croaţia (kuna) au fost admise în MCS-2.

În ERM-2 se stă cel puţin doi ani. În cazul Bulgariei, aranjamentul de consiliu monetar poate fi menţinut până la aderarea efectivă la Zona Euro. Bulgaria a făcut cererea de intrare în 2018, Croaţia un an mai târziu.

Analistul economic Sorin Dinu a remarcat pentru România liberă stăruinţa cu care parlamentul de la Zagreb a insistat, în relaţia cu banca centrală croată, pentru îndeplinirea condiţiilor de aderare la Zona Euro.

Dinu a explicat că, în timp ce Sofia era un caz cunoscut, Zagrebul e adevărata revelaţie a momentului. Revenind, Dăianu detaliază că „dinamica construcţiilor bugetare în cele două ţări a ajutat intrarea în MCS-2.

Veniturile lor bugetare şi fiscale sunt considerabil mai mari decât în România. Veniturile fiscale în Bulgaria au fost de circa 30% din PIB şi în Croaţia de circa 37% din PIB, în 2019”, în timp ce nivelul din România e în jur de 27% din PIB - printre cele mai scăzute în UE.

 

România, din nou coada Europei

“La noi nu numai că veniturile fiscale sunt foarte joase, dar s-a şi procedat la o suită de scăderi de impozite şi taxe când se profilau creşteri de salarii, pentru a atenua emigraţia.

S-a ignorat impactul asupra echilibrului bugetar. Înţelept ar fi fost să se procedeze la măsuri de creştere a veniturilor fiscale/bugetare", scrie Daniel Dăianu, într-o opinie de pe site-ul BNR.

O temă de meditaţie, spune Dăianu, este că după anul 2010 Bulgaria şi Croaţia au devenit exportatori neţi de capital, repetând cumva experienţa unor economii asiatice, după criza din anii 1997 – 1998.

Potrivit acestuia, Bulgaria şi Croaţia au intrat în ERM-2 şi este de văzut cât timp vor funcţiona în acest regim.

Comentarii

loading...