Legea ajunge acum în plenul Camerei Deputaților, pentru votul final. Cel mai important amendament adoptat este scăderea stagiului minim de cotizare de la 15 ani la 10 ani, pentru persoanele care vor să-şi cumpere stagiu de cotizare pentru perioade de timp de 5 ani.
„Orice persoană care a realizat stagiul minim de cotizare de până la 15 ani“ – prevede articolul adoptat – „dar nu mai puţin de 10 ani vechime, se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială“.
Astfel, în sistemul public de pensii, se poate încheia un contract de asigurare socială şi pentru perioade de timp de maximum 5 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat un stagiu de cotizare în sistemul public de pensii.
Moral nu, util da
Este o iniţiativă bună? Ion Radu Zilişteanu, analist economic, susţine că „moral nu e, dar este util pentru buget. Aduce mai mulţi bani la buget. De fapt, Guvernul nu face decât să împrumute azi nişte bani din viitor. E aceeaşi situaţie ca şi cu creditele de angajament“.
„România liberă a scris şi despre iniţiativa recentă a intenţiei deschiderii de către stat a unor conturi de economii la Trezorerie. Seamănă, la prima vedere, cu vechile carnete CEC de economii de pe vremea comunismului, dar este o altă metodă de a împrumuta bani de la români.
„Aceasta permite statului să ia, practic, împrumuturi cu dobândă mai mică de la populaţie“, a spus Zilişteanu. Revenind la cumpărarea de vechime în muncă, aceasta nu este o idee nouă. Valentin Ionescu, fost secretar de stat în Ministerul Muncii, expert în management, susţine că „există un precedent. Exact acest text este preluat dintr-un proiect de lege din anul 2016“.
„Au mai fost şi anterior lucruri de genul acesta, cu cumpăratul de vechime, nu e prima oară“, continuă specialistul, detaliind: „Nu este o idee proastă pentru simplul motiv că sunt multe persoane care au lucrat la diverse SRL-uri prin anii ‘90 şi patronii nu le-au înregistrat vechimea. Apoi patronii respectivi au dispărut“.
În prezent, conform legii, pentru a primi pensie, contributorii la sistemul de pensii de stat trebuie să aibă minimum 15 ani vechime în muncă. Dacă ai lucrat 20 de ani, dar ai înregistraţi, ca vechime în muncă, numai vreo 14 ani, „li s-a spus anterior contributorilor: «Fă-ţi măcar 15 ani, ca să ai pensia minimă sau să-ţi dau indemnizaţia socială minimă». Atenţie: s-ar putea ca unul sau altul să aleagă indemnizaţia, nu pensia. Indemnizaţia se calculează la 45% din salariul minim brut, deci dacă pensia e mai mică, omul ar putea alege indemnizaţia“, explică Ionescu.
Aşadar, este aceasta o idee bună, una peste alta? „Nu e rău. Părerea mea este că aş da şi altora care au mai mult, nu minimum 15 ani“, spune expertul. Adică un contributor, de exemplu, are 25 de ani şi vrea să-şi cumpere vechime pentru alţi cinci ani, astfel încât să figureze în evidenţele Casei Naţionale de Pensii cu o vechime totală de 30 de ani?
„Da, să-şi cumpere vechime. Dacă dă banul, care este problema statului? În principiu, ţi se calculează cu câţi bani ai fi contribuit dacă ai fi avut cu cinci ani mai mulţi vechime, apoi dai aceşti bani Casei Naţionale de Pensii. Nu ştiu însă cum vor ei să calculeze, eu spun cum ar trebui. Dacă îşi plăteşte contribuţia ca toţi ceilalţi, ce treabă ai tu cu el?“, susţine
Valentin Ionescu.
Costisitor. Este nevoie de foarte mulţi bani
La fel ca la salariaţi, ai foarte mulţi bani de dat din buzunar pentru această extindere de vechime în muncă? „Da. Dacă tu plăteşti 30%, în alţi ani ai plătit 35%, nu este o sumă de neglijat pe care trebuie să o scoţi din buzunar. Mulţi nu vor putea să facă asta. De ce să nu-i laşi să o facă, pe de altă parte, poate că omul are de unde! Nu este o chestiune negativă, dar depinde cum se calculează“, atrage atenţia Ionescu.
Chestiunea alunecoasă, însă, acum urmează. „Dacă românilor li se facilitează cumpărarea de vechime între 10 şi 15 ani, dar nu se spune cum se calculează, acolo este problema. S-ar putea să fie incorect“, a spus specialistul pentru RL.
Aşadar, „dacă îl pui pe unul care a cotizat exact când era salariat şi ai pus o condiţie, să plătească 10,5% (restul contribuţiei o plătea, pe atunci, patronul), iar acum pe cei vizaţi îi pui să plătească mai puţin sau mai puţin de 26%, cum e în momentul de faţă, nu este corect“, susţine Valentin Ionescu.
De ce nu este corect? „Înseamnă că ai creat un regim mai favorabil celor care sunt într-o problemă decât celor care sunt salariaţi. Dacă le stabileşti un regim, atunci este corect, dar nu cred că ei (n.n. – Cabinetul Dăncilă) s-au gândit la asta“, detaliază Ionescu.
Cum ar trebui să funcţioneze sistemul ca să fie echitate? „În mod normal, pentru perioada aceea, pe care contributorul la sistemul de pensii o reclamă, statul trebuie să îi dea posibilitatea să plătească mai mult de 10,5%, pentru că el nu plătea 10,5%. El plătea ca salariat atât, dar restul de contribuţie socială era plătit de angajator“, crede expertul.
Pe salariul unei persoane, per total, se plăteau 30% sau 33%, nu 10,5%. „E vreunul capabil să plătească atât? Poţi să spui că poate e capabil, că se împrumută sau face plata în rate“, a declarat Valentin Ionescu pentru „România liberă.“
