Într-un gest care are precedent doar în Rusia lui Vladimir Putin, PSD a cerut SRI să cerceteze implicarea companiilor multinaționale în protestele anti-guvernamentale.
Președintele comisiei SRI, Adrian Țuțuianu (PSD), a anunțat că va cere acestui serviciu un raport în acest sens. În utlimele zile, mai multe asociații ale investitorilor străini au criticat dur OUG 13/2017.
Pe de altă parte, experții economici arată că transnaţionalele sunt un factor esenţial de dezvoltare a economiei, greu de înlocuit în urma procesului de globalizare. Companiile cu investiție străină directă au avut, în 2015, o cifră de afaceri cumulată de 143,8 miliarde de euro, în creștere cu 1,6% față de anul anterior, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a Românie. În 2015, numărul mediu al angajaților din aceste companii se ridica la 1,2 milioane de persoane, cu 3,7% mai mult decât în 2014.
Declaraţiile senatorului PSD Adrian Ţuţuianu, referitor la implicarea transnaţionalelor în organizarea protestelor antiguvernamentale din România, este criticată de experţii chestionaţi de „România Liberă“.
Filosoful și scriitorul Gabriel Liiceanu i-a explicat liderului infractor al PSD, Liviu Dragnea, cine manipulează protestul uriaș împotriva PSD care are loc în toate orașele mari de două săptămâni… citește mai departe aici…
Aceştia atrag atenţia asupra avantajelor pe care le are prezenţa firmelor multinaţionale în economia unei ţări şi notează şi efectele negative pe care le pot aduce acestea.
Astfel, transnaţionalele sunt un factor esenţial de dezvoltare a economiei, care s-a structurat în urma procesului de globalizare. Ele tind să-şi optimizeze profiturile acolo unde acţionează, dar pot fi obligate prin metode gentile să investească în ţările precum România.
Lipsă totală de viziune
„Eu am rămas uimit de lipsa de viziune a acelui domn, care este preşedintele Comisiei de Supraveghere a SRI, care a propus cercetarea multinaţionalelor. Asta este un lucru care nu se face niciodată“, a declarat „României libere“ profesorul universitar de Economie Mircea Coşea. “În momentul în care Parlamentul unei ţări emite astfel de teorii, în viitor va exista o teamă faţă de această ţară, unde există posibilitatea anchetării multinaţionalelor doar pe prezumpţii. Nu există nici o dovadă că ele au fost în piaţă sau că şi-au forțat oamenii să meargă acolo. Orice politică naţionalistă, patriotică nu cred că trebuie să înceapă cu alungarea multinaţionalelor“, a explicat Coşea.
Analistul economic Ion Radu Zilişteanu a amintit că, “în dezvoltarea industriei, serviciilor, comerţului de-a lungul anilor, capitalul a început să aibă o mobilitate din ce în ce mai mare“. Astfel, de la o anumită dimensiune în sus, companiile au început să se coteze pe bursele din ţările lor, dar şi pe alte burse din afara ţărilor. Pachete de acţiuni au început să circule între investitorii din diverse ţări, iar firmele care nu erau multinaţionale au devenit multinaţionale.
Firme care au ajuns la o anumită cifră de capital au ajuns să-şi mărească reţeaua de distribuţie în alte ţări decât cele în care erau bazate şi să atragă capital suplimentar de lucru, mărindu-şi capitalul social ş.a.m.d., spune Zilişteanu, care e profesor de Finanţe-Bănci la ASE. Aproape că nu mai există companie peste o anumită dimensiune care să nu fie transnaţională.
Problema externalizării profitului
UE tinde acum să rezolve acest lucru, prin directiva care spune că utilizarea profiturilor se face în ţara în care se fac profiturile. Chestiunea cu preţurile de transfer a fost luată foarte în serios în toate ţările UE, inclusiv în România. ANAF are o divizie specializată, care se ocupă numai de preţurile de transfer.
Impactul economic
Companiile cu investiție străină directă au avut, în 2015, o cifră de afaceri cumulată de 143,8 miliarde de euro, în creștere cu 1,6% față de anul anterior, reiese din cele mai recente date ale Băncii Naționale a României. Cumulate, afacerile companiilor ce au cel puțin un acționar străin au reprezentat aproape 90% din PIB, se arată într-o analiză newmoney.ro. Numărul mediu al angajaților din aceste companii se ridică la 1,2 milioane de persoane, cu 3,7% mai mult decât în 2014. Mai exact, peste un sfert dintre angajații din România lucrau într-o companie cu investiție străină direct, potrivit calculelor NewMoney, pe baza datelor Ministerului Muncii și Justiției Sociale. Printre cei mai mari angajatori privați se numără Kaufland, OMV Petrom, Dacia și Profi.
Propaganda rusă
În ultima perioadă și Vladimir Putin se axează pe criticarea transnaţionalelor. “Eu nu am vrut să zic aceasta. Aşa e, mai face Putin la fel. Este o metodă de un securism primitiv“, a reacţionat Coşea. “Cred că s-ar putea, dacă va guverna în continuare PSD, cu un guvern care are minte la cap, să lămurească multinaţionalele să urmeze aşa-numita politică de economie socială, pe care vor să o pună în practică francezii: stimularea multinaţionalelor de a investi mai mult în România“, a opinat universitarul.
Efecte negative: Îşi exportă capitalul prin aşa-numitele preţuri de transfer. Din profiturile pe care le fac, plătesc consultanţă în altă ţară, care e un paradis fiscal şi îşi optimizează veniturile.
Efecte pozitive: Accesul gratuit al unor ţări mai puţin dezvoltate la tehnologie occidentală este fundamental; populaţia are acces la o gamă mai mare de produse la preţuri relativ accesibile; sunt investiţii străine, ce înseamnă dezvoltare economică pentru ţara în care apar; 143,8 miliarde de euro este cifra de afaceri cumulată a companiilor cu investiție străină din România în anul 2015
Topul firmelor cu datorii la stat
În comparație cu firmele multinaționale, cele românești au datorii mai mari la stat sau sunt chiar în faliment. Dacă în privința companiilor cu capital străin putem vorbi despre externalizarea profitului, cele autohtone au doar pierderi, nici vorbă de profit.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat, în august 2016, o listă a datornicilor mari la bugetele statului. Astfel, 139.479 de companii mici aveau datorii totale de circa 17,5 miliarde euro, de 20 de ori mai mult decât valoarea datoriilor firmelor mari, acolo unde sunt incluse și companiile multinaționale. Tot anul trecut , ANAF a publicat și topul datornicilor la stat, pe primul loc aflându-se compania Oilfield Exploration Business Solutions SRL – controlată de kazahii de la KazMunayGas, care deţine Rompetrol.
Pe locul doi se află Complexul Energetic Hunedoara, companie de stat în insolvenţă, urmată de European Food, companie controlată de fraţii Micula, Societatea Română de Televiziune, firma de pariuri Public Games, aflată în faliment şi Grup Servicii Petroliere, firmă controlată de Gabriel Comănescu.
PSD asmute SRI împotriva investitorilor străini
Într-o solicitare fără precedent în istoria ultimilor 27 de ani, președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Adrian Țuțuianu, a cerut acestui serviciu secret să verifice implicarea „multinaționalelor“ în protestele din stradă.
„Îmi pun o întrebare pentru că, de exemplu, un ziar din Prahova a spus că salariaţii de la o firmă cu capital străin au fost forţaţi să iasă la miting. Lucrul ăsta e nelegal. Chiar nu vreţi să înţelegi ce spun eu? Vorbesc de lucruri nelegale. Nu aduc acuze nimănui, dar cred că instituţiile abilitate ale statului trebuie să ne dea un răspuns. (…) Ăsta e un răspuns pe care îl va da SRI. Nu îl dau eu“, a declarat Adrian Ţuţuianu. Întrebat ce bunuri a văzut în piaţă aparţinând unor societăţi, Adrian Ţuţuianu a răspuns iritat că maşinile cu care se duc angajaţii la miting sunt astfel de bunuri.
„Cred că dumneavoastră nu aveţi noţiunea de bun. Păi, când iei maşina de la firmă, două, trei, şapte, zece, când plăteşti de pe contul firmei maşini care merg la activităţi de tipul ăsta… nu e folosirea bunurilor societăţii sau creditului ei? Haideţi să fim puţin mai analitici, şi nu doar să luăm aşa ceea ce pare senzaţional“, a mai afirmat Adrian Ţuţuianu. De altfel, el făcuse aceste afirmații și în urmă cu câteva zile, la Antena 3.
Dragnea bate în retragere
Șeful său pe linie de partid, Liviu Dragnea, a avut o atitudine fluctuantă. Duminică, el l-a atacat pe președintele Raiffeisen Bank pentru că a participat la proteste.
„Mi s-a părut mai mult decât incorect ca preşedintele unei bănci străine, un cetăţean străin să protesteze împotriva Guvernului“, a spus liderul PSD. Luni, el a susținut că n-ar fi nevoie de o astfel de anchetă.
„N-a vorbit, cred, ca preşedinte al Comisiei de control SRI“, a afirmat Dragnea.
Încă din decembrie 2016, după ce câștigase alegerile, liderul social-democrat a declanșat atacul împotriva companiilor străine.
Noi trebuie să ne întrebăm de unde consumăm apă, gaze, electricitate? De la firme străine care duc profiturile în străinătate. Noi vrem să facem o Românie unde să producem local ceea ce avem nevoie“, a mai spus preşedintele PSD.
În plus, presa apropiată PSD – Antena 3, RTV și DCNews – a insistat în ultimele zile asupra faptului că „multinaționalele“ au „dat drumul la angajați“ pentru a participa la proteste. Afirmația a fost lansată de către Dumitru Coarnă, lider al unui sindicat al polițiștilor.
Atacul împotriva lui Steven van Groningen, președintele Raiffeisen Bank, a pornit însă de la un senator PNL, Daniel Zamfir, soțul jurnalistei Oana Stancu, de la Antena 3. „Văd bine??? Van Groningen e la proteste? El, președintele Raiffeisen Bank, care a făcut sute de milioane pe cârca statului român?“, a scris Zamfir.
Precizări de la AmCham
Van Groningen a răspuns marți seară. „Da, sunt și președinte de bancă. În acest rol, îmi pasă de cele 5.500 familii de români care depind de salariul de la bancă, îmi pasă de viitorul lor, dar și de cele 2 milioane de clienți care ne-au încredințat economiile lor și de cele 30.000 de companii finanțate de bancă. (…) De aceea am fost în piaţă“, a scris el pe Facebook.
În ultimele zile, mai multe organizații ale investitorilor străini au critica Ordonanța de Urgență 13/2017, prin care Guvernul a modificat Codul Penal.
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a precizat că aceste măsuri „decredibilizează Executivul şi transmit un puternic semnal de neîncredere şi nesiguranţă atât în plan intern, cât şi extern“. „Modificările aduse Codului Penal vor avea un efect negativ asupra relaţiilor economice bilaterale româno-germane şi transmit un semnal de nesiguranţă în rândul investitorilor germani“, a arătat și Camera de Comerț Româno-Germană, AHK.
Lor li s-a alăturat și Consiliul Investitorilor Străini. „Aplicarea principiilor statului de drept și ale economiei de piață, precum și respectarea legilor sunt ingrediente esențiale pentru un mediu favorabil dezvoltării economice pe termen lung, care să aducă prosperitate populației“, a arătat CIS.
Opiniile jurnalistilor Romania libera pe aceasta tema:
Răzvan Chiruta, redactor-șef
PSD trebuie să „abroge“ şi Guvernul Grindeanu
Cariera politică a lui Liviu Dragnea poate fi rezumată în doar două declaraţii. Prima a fost enunțată la numirea premierului Sorin Grindeanu, când pesedistul-şef se simţea pe cai mari și se vedea guvernând ţara timp de patru ani cu mâna de fier cu care era obişnuit pe moşia sa Teleorman… continuarea aici!
Malin Bot, redactor-sef online:
Dragnea, Tăriceanu și Grindeanu nu au fost votați ”pe persoană fizică”, demisiile lor nu schimbă rezultatul alegerilor | OPINIE
Problma este că votul din decembrie 2016 a fost dat unor partide și unor programe de guvernare. Niciunde în aceste programe de guvernare nu exista planul împotriva Justiției pe care ei acum încearcă să-l pună în practică… continuarea aici!
Silviu Sergiu, senior editor
Am apărat Justiția de politicieni! Cum ne apărăm de Justiție?
Ce ar trebui să se schimbe după această formidabilă descărcare de energie civică? Descărcare pe care, sincer, nu o mai credeam posibilă, după absenteismul de la alegerile parlamentare, care a făcut posibilă victoria PSD. Mărturisesc că mă bântuie întrebarea în aceste zile, în care românii își apără democrația în stradă, refuză abuzurile politicienilor la adresa Justiției și cer schimbarea din temelii a mentalităților care domină clasa politică… continuarea aici!
