Recentele gafe făcute de CNADNR, anume demolarea a sute de metri de autostradă şi reconstruirea acestora, aduce în atenţie problema pregătirii profesionale a celor care conduc compania. Pregătirea de specialitate a acestora şi competenţele avute stau în capul listei de întrebări adresate la începutul lunii octombrie de către Corpul de Control al ministrului Transporturilor.
Corpul de Control al ministrului Transporturilor, Iulian Matache, a trimis la începutul lunii octombrie o serie de întrebări adresate conducerii Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), parte a unei verificări făcute la aceasta şi ale căror rezultate vor fi prezentate, cel mai probabil, la începutul lunii noiembrie. Ziarul „România liberă“ a intrat în posesia listei de întrebări adresate companiei conduse de Narcis
Neaga. Două din cele 11 întrebări se referă direct şi explicit la pregătirea lui Narcis Neaga, directorul general a companiei, şi la cea a Renatei Amalia Bendeac, numită recent director general adjunct pentru implementare proiecte autostrăzi. CNADNR a confirmat pentru „România liberă“ că şefii companiei au fost întrebaţi de studiile de specialitate, dar şi de competenţele avute. „Ce studii de specialitate/tehnice aveţi? Competenţe?“ este prima dintre întrebările cu această temă, după care inspectorii par interesaţi de modul în care Amalia Bendeac a fost numită director pentru implementare proiecte autostrăzi.
Studiile celor doi, la secret
„România liberă“ a încercat să afle de la CNADNR facultatea şi specializările absolvite de cei doi, însă reprezentanţii CNADNR au refuzat să dezvăluie aceste informaţii. „Atât facultatea absolvită, cât și specializările sunt cu profil tehnic, intrând în categoria studiilor superioare, conferindu-le titlul de inginer (…) au fost respectate toate dispozițiile legale, privind obligativitatea existenței studiilor superioare în exercitarea funcției“, spune compania.
Potrivit relatărilor din presă însă, Narcis Neaga este absolvent al facultăţii de mecanică din Cluj promoţia 1985, având o vechime în CNADNR de 9 ani. Mai surprinzătoare este însă ascensiunea directorului general adjunct de autostrăzi, Amalia Bendeac. Aceasta a intrat în companie acum 2 ani direct pe funcţie de conducere, deşi avea şi ea pregătire de inginer mecanic şi nici o experienţă în construirea de drumuri.
Şaradele CNADNR
Ziarul RL a mai întrebat CNADNR şi care este numărul angajaţilor ce au absolvit studii superioare de specialitate (drumuri şi poduri). Răspunsul primit pare mai degrabă o şaradă: „În cadrul CNADNR Central, din totalul de 563 de salariați, un procent de 92% au studii superioare. Dintre salariații cu studii superioare, un procent de 39% au absolvit studii superioare în urma cărora au obținut titlul de inginer. Dintre salariații cu titlu de inginer, un procent de 42% au specializarea căi ferate, drumuri și poduri. Dintre salariații cu studii superioare, un procent de 3% îl reprezintă personalul cu studii de subingineri“. Tradus, cifrele arată că din cei 517 angajaţi cu studii superioare doar 84 au terminat drumuri şi poduri. În rest compania are angajaţi economişti, jurişti, dar şi traducători, specialişti în comunicare, etc.
Cum ar trebui numiţi şefii CNADNR
Numirile la şefia CNADNR ar trebui făcute conform OUG 109 din 2011 privind guvernanţa corporativă.
În cei 4 ani scurși de la apariţia acestei prevederi, miniştrii Transporturilor au făcut tot posibilul să ocolească obligaţiile ce le reveneau.
Ei au preferat numirea la şefia CNADNR a unor apropiaţi politic, deseori în urma recomandărilor primite de la patroni ai unor firme de construcţii, proiectare sau consultanţă în domeniu şi care şi-au asigurat astfel sprijin puternic în companie.
Pentru a se eschiva de la obligaţiile legale, şefii de la Transporturil au invocat deseori o aşa-zisă inaplicabilitate a prevederilor OUG 109 la companiile de stat. Mai precis, dacă s-ar aplica ordonanţa, managerii ar trebui numiţi şi menţinuţi în funcţii în raport cu profitul obţinut în condiţiile în care scopul companiilor este cu totul şi cu totul altul.
În realitate, însă, argumentul este fals. Tot atât de bine managerilor li se poate introduce în contracte nu profit drept criteriu de performanţă, ci, spre exemplu, numărul de kilometri de autostradă construiţi, starea drumurilor naţionale, timpii de aşteptare în trafic, eficienţa absorbţiei fondurilor UE.
Nereguli:
Practica începerii lucrărilor fără autorizaţii de construire.
Derularea lucrărilor fără contracte de supraveghere (consultanţă).
Efectuarea supravegherii lucrărilor cu personal de la direcţiile regionale, în general nepregătit.
Stabilirea ca neeligibile a unor cheltuieli la proiecte, cu presiune pusă pe bugetul statului.
Lipsa studiilor de specialitate pentru persoane din conducerea companiei.
