50% dintre proprietarii de apartamente la nivel naţional se vor confrunta cu eliminarea subvenţiilor la încălzire. Ceilalalţi 50% s-au debranşat deja.
Potrivit datelor Ariston Thermo România, la sfârşitul lunii martie 2011 numărul apartamentelor debranşate l-a depăşit pe cel al apartamentelor conectate la sistemul centralizat de încălzire.
La nivel naţional, situaţia apartamentelor încă branşate la sistemul centralizat este foarte diferită de la un judeţ la altul. În timp ce în 20 de judeţe au mai rămas mai puţin de 30% apartamente branşate, în Bucureşti şi alte 4 judeţe 80% dintre apartamente sunt încă branşate (Constanţa, Bihor, Mehedinţi, Giurgiu). Astfel, în judeţe ca Maramureş, Sălaj, Sibiu, Ilfov, Bacău, Braşov sau Brăila, sistemul centralizat asigură căldura pentru mai puţin de 30% din apartamente, iar în judeţele Satu Mare, Ialomiţa, Alba şi Bistriţa Năsăud acesta a fost desfiinţat.
În acelaşi timp, mare parte dintre bucureşteni vor fi nevoiţi să decidă în această vară dacă vor plăti facturile majorate în urma eliminării subvenţiei sau îşi vor instala o centrală termică.
În celelalte 17 judeţe, debranşarea a început din anii trecuţi, în şapte dintre acestea depăşindu-se procentul de 50%: Iaşi (~50%), Buzău (~57%), Argeş (~57%), Teleorman (~59%), Călăraşi (66%), Cluj (69%), Botoşani (69%).
Eliminarea subvenţiilor creşte costul facturat al gigacaloriei cu până la 150%
Până în acest moment aproximativ 50% din costul real al gigacaloriei a fost susţinut aproape în mod egal de către Guvern şi bugetele locale. Cu toate că în această iarnă Guvernul a promis susţinerea cotei sale din subvenţie, costul real facturat către populaţie a crescut în anumite oraşe şi până la aproximativ 60%. Spre exemplu, în Baia Mare, costurile încălzirii au crescut cu 60%, în Târgovişte, Alexandria şi Timişoara cu peste 50%, iar în Drobeta Turnu Severin sau Focşani cu peste 35%.
„Într-un scenariu pesimist, eliminarea integrală a subvenţiei, de către Guvern, cât şi imposibilitatea primăriilor locale de a mai aloca un buget pentru subvenţii, aşa cum s-a întâmplat în multe oraşe şi în iarna trecută, ar putea duce la majorarea costului gigacaloriei facturat către populaţie cu până la 150%”, a declarat Cătălin Drăguleanu, Director de vânzări al Ariston Thermo Romania.
Costul de producţie al gigacaloriei este diferit la nivel naţional şi în unele oraşe acesta atinge valori mai mult decât duble faţă de preţul facturat în prezent către populaţie: Bucureşti – mai mare cu 150% (cost 311 lei/Gcal, preţ facturare 124 lei/Gcal), Cluj – mai mare cu 155% (cost 421 lei/Gcal, preţ facturare 165 lei/Gcal), Braşov – mai mare cu 131% (cost 442 lei/Gcal, preţ facturare 191 lei/Gcal), Bacău – mai mare cu 110% (cost 323 lei/Gcal, preţ facturare 154 lei/Gcal), Constanţa – mai mare cu 103% (cost 305 lei/Gcal, preţ facturare 150 lei/Gcal).
Investiţia în centrala termică poate fi recuperată între 1 – 3 ani
Odată cu eliminarea subvenţiilor acordate de către Guvern, valoarea facturii la încălzire într-un apartament de 3 camere din Cluj fără contoare şi repartitoare ar putea ajunge la 790 de lei în această iarnă, comparativ cu 494 de lei în iarna anului trecut. În cazul unui apartament similar, dar dotat cu centrală termică, factura de gaz nu va depăşi 331 lei în acest an.
În acelaşi timp, investiţia medie într-o centrală termică este cuprinsă între 5.500-7.000 lei şi diferă în funcţie de numărul de camere şi nivelul de dotare al instalaţiei (radiatoare, ţeavă, accesorii, montaj).
„În aceste condiţii, chiar dacă preţul gazului va creşte chiar şi cu 15%, investiţia într-o centrală termică poate fi recuperată într-o perioadă cuprinsă între 1 – 3 ani”, a afirmat Drăguleanu.
Principalii paşi pentru debranşare
În condiţiile eliminării subvenţiilor şi a creşterii numărului de români care vor opta pentru instalarea unei centrale termice de apartament, reprezentantul Ariston Thermo România este de părere că legislaţia şi procedurile pentru debranşare ar trebuie să fie mult mai transparente decât în acest moment iar întregul proces să se efectueze mai rapid.
„Există judeţe în care debranşarea se poate întinde şi pe o perioadă de 3 luni. Practic, dacă nu se începe demersul încă de la sistarea furnizării de agent termic, nu este suficient timp pentru a se efectua. Acesta este motivul pentru care foarte mulţi români au ales să depindă în continuare de CET-uri, birocraţia şi timpul necesar pentru debranşare fiind un impediment major”, a mai declarat Cătălin Drăguleanu.
Principalii paşi pentru debranşare în Bucureşti
• Obţinerea acordului Asociaţiei de Proprietari precum şi a vecinilor
• Acordurile se depun împreună cu cererea de debranşare la RADET
• RADET comunică actele necesare pentru dosarul de debranşare
• Întocmirea dosarului de debranşare
• Aprobarea RADET pentru debranşare dupa analiza dosarului
• Depunerea dosarului avizat de către RADET şi Asociaţia de Proprietari la Secţia de Distribuţie a sectorului şi întocmirea devizului de plată
• Depunerea chitanţei la secţia de termoficare şi debranşare efectivă în termen de 45 zile
Piaţa de centrale termice va creşte cu peste 30%
Eliminarea subvenţiilor la încălzire va determina creşterea pieţei locale de centrale termice cu peste 30%, estimează Ariston Thermo România.
Piaţa de centrale termice murale de apartament ar putea ajunge în acest an la aproximativ 180.000 de unităţi vândute. Anul trecut, aceasta a înregistrat un volum total de 135.000 de centrale termice comercializate.
Confort estimărilor Ariston Thermo România, Bucureştiul va reprezenta mai mult de 10% din totalul pieţei de profil, preconizându-se că peste 18.000 de familii vor renunţa la sistemul centralizat.
În ceea ce priveşte business-ul propriu, Ariston Thermo România mizează pe o creştere a cifrei de afaceri cu 25% comparativ cu anul trecut, până la 35,5 milioane de euro.
