Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Surpriză de proporții în afacerea "de suflet" a lui Victor Ponta: Chinezii nu mai preiau Rompetrol

Tranzacția privind preluarea de către CEFC China Energy Company Ltd. a unui pachet de 51% din acţiunile KMG International NV, fostul Rompetrol Group, a eşuat.

Teodora Cimpoi 0 comentarii

Actualizat: 04.07.2018 - 09:22

Dacă ar fi reușit, pe cea mai mare rafinărie românească și pe a doua mare rețea de benzinării de pe plan local ar fi pus mâna o companie în spatele căreia presa a dezvăluit că se află militari de top din Armata Republicii Populare Chineze și foști spioni. Cu toate acestea, vânzarea a primit, în 2017, avizul CSAT.

Actualul proprietar al fostului grup Rompetrol este compania de stat kazahă KazMunayGas (KMG), care a preluat acțiunile de la Dinu Patriciu, fără însă ca scandalul privind datoriile restante asumate la privatizare, de sute de milioane de euro, să se fi stins. În 2015, kazahii decid să vândă pachetul majoritar chinezilor de la CEFC, care aveau planuri de expansiune în Europa de Sud-Est. În luna martie a acestui an, grupul petrolier kazah KazMunayGas informa că finalizarea tranzacţiei a fost amânată pentru sfârşitul lunii iunie, din cauza unor obligaţii restante, care sunt programate să fie finalizate până la data de 30 iunie 2018, a informat în luna martie grupul KazMunayGas.

Două surse chineze de rang înalt au declarat însă, ieri, pentru Reuters, că înțelegerea cu KazMunayGas a căzut. Una dintre aceste surse a declarat că CEFC urma să plătească o garanţie de 50 milioane de dolari pentru a menţine tranzacţia, însă compania chineză nu a putut plăti această sumă înainte de termenul-limită fixat pentru sfârşitul lunii iunie. Nu e o surpriză, date fiind problemele financiare pe care le are CEFC, după ce președintele conglomeratului, Ye Jianming, a fost arestat preventiv în China, la începutul anului, într-o investigaţie privind oferirea de mită unor lideri din ţări africane. CEFC a susţinut că aceste acuzații sunt „iresponsabile“ şi „nefondate“. 


Legături dubioase cu rușii

Financial Times a relatat anul trecut că în spatele chinezilor care ajunseseră la un acord cu kazahii pentru preluarea grupului Rompetrol se aflau foști spioni de top și militari de top din Armata RP Chineze. Cu toate acestea, în iulie 2017, tranzacția, estimată în presa străină la 500 milioane de euro – cel mult un miliard de euro, a primit avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și al Consiliului Concurenței. În doar câţiva ani, CEFC s-a transformat dintr-un trader petrolier de nişă din oraşul natal al lui Ye Jianming (provincia chineză Fujian) într-un conglomerat cu activităţi în domeniul energiei şi finanţelor, deţinând sute de benzinării în Europa şi o bancă activă în Cehia şi Slovacia. Ascensiunea chinezilor a avut loc în contextul unei cooperări tot mai strânse între China și Rusia. 

CEFC a vrut să cumpere un pachet de 14% din acțiunile gigantului rus Rosneft contra sumei de 9,1 miliarde de dolari, însă și aceasta a picat, după investigația deschisă asupra lui Ye Jianming, ocazie cu care au ieșit la iveală problemele financiare ale grupului chinez. Conform raportului financiar pe 2017, CEFC China Energy are împrumuturi pe termen scurt, scadente în primul semestru din 2018, în valoare de aproximativ 44 miliarde de yuani (6,94 miliarde dolari). 


DNA, pe firul datoriilor Rompetrol șterse de Ponta

Rompetrol a intrat în atenția publică încă de la privatizarea din 2003, cu Dinu Patriciu, în urma căreia statul a convertit datorii de 600 milioane de dolari ale companiei în obligațiuni. 

La termenul scadent, Patriciu ieșise deja din afacere, iar kazahii, deveniți între timp acționari, au plătit doar o parte din datorii, restul fiind convertite în acțiuni în favoarea statului. În 2014, Victor Ponta a aprobat un memorandum prin care statul renunța definitiv la pretențiile asupra acestor datorii, aspect care a început să fie cercetat de DNA. 

Dosarul a fost deschis în 2015, când procurorii au început urmărirea penală in rem pentru trafic de influență și luare de mită, iar surse judiciare spuneau la vremea respectivă că Victor Ponta era printre cei vizați în dosar.   

Comentarii

loading...