Primarul general Gabriela Firea îi asigură pe cetăţenii Capitalei că vor avea în continuare apă caldă şi căldură la parametri optimali. Ea afirmă că decizia instanţei, de intrare în faliment a Radet, “nu are consecinţe asupra continuităţii furnizării agentului termic către populaţie”, pentru că a luat din timp “măsurile necesare, astfel încât bucureştenii să nu fie afectaţi”.
Firea a propus, iar Consiliul General a aprobat înfiinţarea Companiei Municipale Termoenergetica Bucureşti, care are ca obiect exclusiv de activitate producerea, distribuţia, transportul şi furnizarea energiei termice.
Municipalitatea reaminteşte că a început, în actualul mandat, primele investiţii majore în reţeaua de termoficare a oraşului, după o perioadă de peste şapte ani „marcată de lipsa oricăror investiţii sau lucrări în sistem. (…) Este vorba despre o reţea care şi-a depăşit de peste două ori durata de viaţă, 80% din aceasta fiind veche de peste 50 de ani“.
În acest timp, apar avarii la reţeaua primară, care au determinat oprirea încălzirii, dar şi a furnizării apei calde. Este vorba cel puţin despre 88 de blocuri şi imobile din Sectorul 2, 158 din Sectorul 3, 126 din Sectorul 4 şi 235 din Sectorul 6.
Dar Economica.net susţine că problema este că Primăria trebuie să plătească până pe 8 mai o parte din subvenţia la energia termică, adică 150 de milioane de lei. Dacă nu o face, nu va mai putea furniza apă caldă bucureştenilor.
Tot ce însemna Radet revine la Primărie
Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă. Gheorghe Piperea (Rominsolv), administratorul insolvenţei Radet, spune că are “o cerere de suspendare provizorie a hotărârii de trecere la faliment care ar trebui să se judece marţi (n.r.: 23 aprilie). Nu vreau să anticipez, nu ştiu ce se va întâmpla. Cu excepţia cazului în care se admite cererea aceasta, ceea ce ar însemna că ne întoarce la situaţia de dinainte de decizia de faliment, acesta, falimentul, înseamnă încetarea activităţii”.
Mai concret, ce reprezintă aceasta? “Transferul tuturor contractelor, serviciului public ş.a.m.d. înapoi la Primărie”, a spus Piperea pentru RL, dar şi faptul că “cei care şi-au dorit cu atât de multă ardoare falimentul – creditorii majoritari – nu mai primesc 5% din valoare şi posibilitatea reeşalonării restului de datorie, ci doar 1% din suma respectivă, şi aceasta după doi-trei ani de zile de faliment”.
Există două societăţi, Termoenergetica şi Energetica, în curs de constituire, care ar urma să preia activităţile Radet, respectiv Elcen. În ianuarie se vehicula ideea preluării în Energetica deopotrivă a Radet şi a Elcen. “Din câte ştiu eu, procedurile de constituire a acestor societăţi sunt deblocate şi săptămânile viitoare ar trebui să se pună la punct, dar aceasta este în competenţa Primăriei şi aşteptăm să se rezolve lucrurile”, a spus expertul în insolvenţă.
Activele viabile de la Radet vor trece la Termoenergetica? “Nu sunt active viabile, este doar serviciul public de energie termică şi sunt contractele cu asociaţiile de proprietari”, spune Gheorghe Piperea, adăugând că, “în rest, nu există active, sunt foarte puţine, acoperă doar 1% din masa credală. Toată reţeaua de conducte, cu tot cu serviciul public, trece înapoi la Primărie, care face ceea ce crede de cuviinţă. Le dă în concesiune la Termoenergetica sau altceva”.
„Dar aceasta nu mai e de competenţa mea, pentru că nu mai există reorganizare judiciară, este faliment. Dacă rămâne în faliment, categoric nu o să mă ocup. Deocamdată însă judecătorul ne-a numit lichidator provizoriu şi ne-a dat nişte sarcini urgente şi extrem de greu de rezolvat”, informează Piperea.
Care sunt aceste sarcini? „În 10 zile trebuie să fac ceea ce ar fi trebuit să facem conform planului de reorganizare, adică să predăm business-ul la Primărie”, explică specialistul.
„Este ceea ce şi-au dorit cei de la Elcen, care ar fi trebuit, în afară de ceea ce pă-
ţeam noi, prin reorganizare, să primească plăţile pentru facturile curente, care în prezent înseamnă cam 60 de milioane de lei, dar şi convenţia aceea de plată în avans, pe care o semnase an de an, prin intermediul demersurilor noastre, Primăria”, spune Gheorghe Piperea.
„Suma aceea, care este undeva la 400 de milioane de lei, evident, nu se mai încasează. Dar ştiţi cum e proverbul acela: «Ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea să se întâmple!». O sumă de 400–600 de milioane de lei pur şi simplu a fost aruncată pe fereastră, prin faptul că s-a votat pentru faliment”, a spus pentru RL Piperea.
O mare dezamăgire
Mircea Coşea, analist economic, spune că e o mare dezamăgire pentru el, “pentru că problema Radet e veche. Cei care conduc Primăria Capitalei, care apar pe la televizor şi vorbesc despre spectacole grandioase, nu se ocupă de problemele vitale ale Bucureştiului. Asta e o problemă vitală, care trebuia să fie rezolvată strategic şi conştient”.
Desigur, spune Coşea, trebuie găsită o formă prin care Capitala să nu sufere de la o astfel de problemă, “pentru că Radet s-ar putea să nici nu mai fie viabilă ca structură, organizare, tip de încălzire”.
Da, dar autoritatea locală doreşte să treacă obiectul de activitate pe o altă societate, numită Termoenergetica. “Trecerile acestea dintr-o parte într-alta nu rezolvă nimic. Sistemul trebuie să fie înlocuit. Bucureştiul nu mai poate să meargă pe sistemul acesta care e conceput acum vreo 80 de ani”, spune expertul.
„Este tipul de utilitate pentru ceea ce se numeşte oraşul-dormitor, pe care l-au inventat sovieticii, ca să ţină sub control populaţia. Închiderea căldurii şi toate regulile pe care le făcuse Ceauşescu, cu ore de căldură etc., este o formă de control”, afirmă Mircea Coşea, care stă într-un cvartal de blocuri de pe Bd. Timişoara, vizavi de Regimentul de Gardă, unde orice pas înainte vor să facă locatarii se izbeşte de cecitatea şi imobilismul autorităţii locale.
„A găsi o altă formă (n.r.: de organizare a termoficării) cere timp şi bani. Trebuia început de mult, e o investiţie mare, sunt mii de kilometri de conducte care crapă tot timpul. E un consum mare de energie pentru că utilajul este vechi”, a explicat în continuare Coşea.
Încă de acum doi sau trei ani „România liberă“ a aflat că în fiecare oră, în Bucureşti, se scurge în pământ o tonă de apă din reţeaua Radet de ţevi învechite şi sparte. Expertul în energetică Tudor Popescu a declarat recent că între timp cantitatea de apă pierdută a crescut.
„Nu e deloc întâmplător că s-a tot încercat să se edifice un sistem cu centrale proprii, centrale de bloc, de cvartal. N-a reuşit nici asta. Acum, văd că, din motive de ecologie, se gândesc să nu mai permită nici aşa ceva”, spune expertul, care e profesor universitar de economie.
„Clima este şi ea foarte schimbătoare. Nu ne aşteptam să fie climă tropicală în Bucureşti peste un an sau doi”, glosează ironic Mircea Coşea.
„Din punctul meu de vedere, este o chestiune blocată. Sigur că se va rezolva cumva. Va trece dintr-o parte-ntr-alta, se va tot da drumul la căldură an de an, pe improvizaţii şi pe nişte găselniţe, dar e o dovadă clară că administraţia Bucureştiului nu funcţionează şi nu priveşte spre rezolvarea de fond a problemelor”, a spus Coşea.
