Într-un comunicat, BSOG a anunțat că 0,5 miliarde de metri cubi anual, timp de 10 ani (5 miliarde de metri cubi, în total), vor fi vândute către francezi, la un preț neprecizat, iar ambele părți ale contractului jubilează. Nici cu două săptămâni în urmă, toți concesionarii din Marea Neagră, BSOG, Exxon, Petrom, deplângeau forma în care a fost adoptată legea offshore, pentru că ar fi adus o povară fiscală prea mare lor, ba mai mult, i-ar fi obligat să tranzacționeze local cel puțin 50% din cantitatea de gaze pe care o extrag.
Și că sunt nevoiți să amâne până la anul o eventuală decizie de investiție în extracție. „Din punctul meu de vedere, acestea sunt gaze naturale de care avem nevoie, în special în România, dar şi mai mult pe piaţa europeană, în ideea diversificării surselor”, spunea Rainer Seele, directorul OMV, care ar vrea să care gazele din Marea Neagră, toate, dacă se poate, la Baumgaren, Viena, de unde să facă dispecerizarea pentru toată Europa. Mark Beacom, director BSOG, arăta că ‘’în ceea ce priveşte dispoziţiile fiscale, propunerile de taxare contravin asigurărilor şi dispoziţiilor legale oferite de statul român la momentul intrării investitorilor în concesiune, sunt foarte împovărătoare şi, probabil, vor face România necompetitivă în comparaţie cu alte jurisdicţii offshore”.
Așadar, concesionarii perimetrelor gazeifere se declarau dezamăgiți de forma finală, publicată în Monitorul Oficial, a legii offshore. Doar declarativ, aparent, pentru că, două săptămâni mai târziu, BSOG anunță, triumfătoare, că și-a vândut deja jumătate din producția de gaze pentru următorii 10 ani. Mai mult, respectând întocmai prevederile cu 50% din gaz tranzacționat local ale legii de care se declarau atât de nemulțumiți. În plus, foarte recent, același BSOG a încheiat un contract cu Transgaz, pe 15 ani, pentru transportul gazelor de la țărm la orice clienți ar avea în țară. Așadar, în timp ce americanii se declară dezamăgiți de modul în care autoritățile române au elaborat legea offshore, se și ocupă să facă tot ce trebuie pentru ca gazul să se transforme rapid în bani.
Încântare, multă încântare…
ENGIE, printr-un SRL înregistrat în România, “va achiziționa gaze naturale din zăcămintele Ana și Doina pe o perioadă de minim 10 ani, în conformitate cu legislația românească. Volumele contractuale preconizate la finalizarea proiectului reprezintă 0,5 miliarde de metri cubi de gaze pe an. Gazele vor fi livrate la punctul de intrare Vadu în Sistemul Național de Transport al gazelor naturale din România”, se arată în comunicatul BSOG. Prețul contractului nu este menționat. Surse din piața gazelor spun însă că acest preț este “sigur” mai mic decât cel pe care îl indică acum bursa. Având în vedere că BSOG își face intrarea pe piață, că încheie un acord pe termen lung și că este vorba de o cantitate mare, reducerea de preț ar putea fi semnificativă. “Poate 20%, poate mai mult”, spun sursele. Considerând un discount de 20% și considerând prețul de acum al bursei – 220 de euro/1.000 de metri cubi, putem considera la circa 1 miliard de euro valoarea acordului dintre BSOG și ENGIE, cu gazele din Marea Neagră. Având în vedere că ENGIE are subsidiara înregistrată în România, americanii își vor fi rezolvat problema cu jumătate din producție tranzacționată local. Cu celelalte 5 miliarde de metri cubi pot face ce vor.
„Suntem încântați că am încheiat acest acord important pentru vânzarea gazelor noastre. BSOG lucrează în mod constant pentru realizarea tuturor etapelor rămase din proiect pentru a ajunge în punctul în care partenerii şi acţionarii vor putea lua decizia de a investi. Rezultatul evaluării impactului Legii offshore asupra proiectului rămâne un factor-cheie în stabilirea luării unei decizii favorabile de a investi”, a declarat Mark Beacom, CEO-ul BSOG.
La rândul său, directorul ENGIE Global Energy Management se declară “mândru” să fie în parteneriat cu BSOG pentru gazul din Marea Neagră. Edouard Neviaski, CEO-ul diviziei ENGIE Global Energy Management, a declarat: „ENGIE este mândră să susțină partenerii proiectului MGD și așteptăm cu nerăbdare să gestionăm prima producție de gaze naturale din Marea Neagră, o sursă nouă şi foarte interesantă în România. Gazele din proiectul MGD pot reprezenta o sursă stabilă de aprovizionare pe termen lung care să asigure dezvoltarea poziției ENGIE în România și în regiune și credem că acest lucru va îmbunătăți siguranţa aprovizionării cu gaze pentru România în anii următori”.
Proiectul BSOG în Marea Neagră, perimetrul Midia, constă în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la Doina şi patru sonde de producţie la Ana), un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. O conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor (STG).
Marea Neagră are resurse estimate de gaz, doar în perimetrele concesionate până acum, de circa 200 de miliarde de metri cubi, exploatarea lor urmând să genereze în 25 de ani venituri de circa 100 de miliarde de euro. Cele mai mari rezerve – 140 de miliarde de metri cubi – sunt în perimetrul Neptun Deep, al Exxon – Petrom.
De curând, România are și Legea offshore, care reglementează activitățile investitorilor din Marea Neagră, care a produs nemulțumire printre aceștia, dar care nu este chiar așa de dură, se pare, având în vedere că aceștia întreprind demersuri concrete pentru extracția și comercializarea gazelor.
