„La populaţie avem altă problemă (pe lângă firme – n.red.), tot structurală, tot de fond: o situare a veniturilor foarte joase, pentru marea majoritate a populaţiei. Dacă nu se făceau, în ultimii patru – cinci ani, aceste creşteri ale salariului minim şi salariile bugetarilor, dar, cu toate acestea, distribuţia veniturilor, între categoriile de cetăţeni, este defectuoasă, ca să nu mai vorbim de polarizarea care intervine şi se vede şi în cifra economisirii”, a menţionat Florin Georgescu, marţi, la audierea Consiliului de Administraţie al BNR, la Comisia Economică a Senatului.
Pentru a-şi susţine poziţia, prim-viceguvernatorul Băncii centrale a prezentat mai multe detalii despre veniturile românilor la nivelul ultimilor doi ani.
„În 2017 – 2018, 36%, două milioane dintre angajaţi aveau câştiguri la nivelul salariului minim. Cu 1.200 lei net câte credite să iei? Nevoie mare, capacitate de împrumut mică. 92% dintre persoanele angajate aveau un salariu mai mic de 1.000 de euro şi numai 2%, 90.000 de persoane, au un câştig mai mare de 2.000 de euro”, a explicat Georgescu.
În aceste condiţii, doar mai puţin de 1% dintre români îşi permit să economisească.
„Ca atare sunt 10 milioane de depondenţi şi economisirea din bănci este astfel structurată: 62% dintre deponenţi, aici îi includem şi pe cei care primesc pensiile şi alte venituri, deci, patru milioane de oameni din cei 10 (milioane) au 3,5% din economisirea ţării, iar 10.000 de persoane, care înseamnă 0,13% din deponenţi beneficiază de 14% din economii. În medie, unul dintre aceşti cetăţeni are 2,4 milioane de lei pe persoană în cont. Ceilalţi, 6 milioane şi ceva din 10, depozitul mediu este de 1.200 de lei – i-am dat «afară» pe cei care primesc pensia. Astfel, aceşti 10.000 de inşi au bani mai mulţi decât prima grupă de mici deponenţi în sumă de 4 milioane: 10.000 au bani mai mulţi decât 4 milioane. Mulţi folosesc aceste conturi pentru a face tranzacţii”, a mai spus Georgescu.
