Potrivit BM, „măsurile fiscale adoptate în 2017 exercită presiuni asupra bugetului consolidat, în sensul adâncirii deficitului. „În absenţa unor corecţii, deficitul fiscal este proiectat să atingă 3,3% din PIB în 2018, lucru care ar plasa România pe o traiectorie de revenire în procedura de deficit excesiv a UE”. Cu toate acestea, notează autorii analizei, „Guvernul a declarat că, la fel ca în 2017, ar fi gata să promoveze măsuri de ajustare dacă deficitul ameninţă plafonul de 3%”.
Dar acumularea presiunilor fiscale şi a excesului în cererea internă „limitează spaţiul de manevră pentru factorii de decizie”. Astfel că „autorităţile ar putea fi nevoite să ia măsuri corective de menţinere a deficitului sub 3 procente din PIB în 2018 printr-o ajustare fiscală de calitate. Treptat, politica fiscală ar trebui să fie reechilibrată, iar stimularea consumului să se îndrepte spre mobilizarea de investiţii, pentru a sprijini o convergenţă durabilă”, se mai arată în analiza citată.
Studiul mai arată că, în condiţiile în care consumul privat a crescut puternic, ajutat de politicile fiscale expansioniste şi de creşterea salariilor reale, susţinută parţial de salariile minime, ar trebui să crească veniturile reale şi să conducă la scăderi suplimentare în ceea ce priveşte incidenţa sărăciei.
„Continuarea creşterii consumului este aşteptată să extindă deficitul de cont curent la 4,3% din PIB în 2018, iar inflaţia este preconizată să ajungă la un vârf de aproximativ 5% la mijlocul anului 2018, reflectând excesul de cerere internă şi scăderea din efectul de bază al reducerilor fiscale”, arată autorii studiului.
„Întreprinderile de stat, previzibilitatea reglementărilor, precum şi politicile de abordare a situaţiei care arată mari discrepanţe sociale ar trebui să fie pe agenda priorităţilor Guvernului”, conchid experţii Băncii Mondiale.
