„Aproximativ 45% din populaţia ţării se află în zonele rurale, unde sărăcia este cu 20 de puncte procentuale mai mare decât în zonele urbane. Această dualitate puternică este manifestată prin oportunităţi inegale şi un acces inegal la pieţe, fapt ce nu se mai întâmplă în niciuna dintre ţările Uniunii Europene”, se precizează în document.
Raportul arată că peste 900.000 de persoane (4,5%), trăiesc în sărăcie extremă în zonele marginalizate din România (3,2% din mediul urban şi 6,2% din populaţia rurală). „Zonele marginalizate sunt, prin definiţie, domenii care combină capitalul uman scăzut, şomajul ridicat şi locuinţele necorespunzătoare. Aceste zone suferă de o combinaţie de străzi murdare sau inexistente, concentraţia de gospodării aflate în sărăcie extremă, niveluri foarte scăzute de educaţie, sănătate precară, mame adolescente, un număr mare de copii, şcoli de slabă calitate şi/sau şcoli segregate şi o rată înaltă de infracţionalitate în rândurile minorilor”, se arată în raport.
Banca Mondială, despre sărăcia romilor
„Serviciile publice lipsesc sau sunt de slabă calitate, iar persoanele din comunităţile marginalizate au puţine oportunităţi de a obţine o educaţie mai bună sau un loc de muncă decent”, spun realizatorii raportului.
Banca Mondială menţionează în document că sărăcia şi degradarea materială a romilor a scăzut, însă rămâne la un nivel ridicat, în special în cartierele mărginaşe. „Conform Studiului EU-MIDIS II: European Union minorities and discrimination, ponderea romilor expuşi riscului sărăciei a fost de 70% în 2016, în scădere de la 84% în 2011. Cu toate acestea, diferenţa faţă de media naţională de 25% rămâne substanţială. Sărăcia veniturilor printre romi se corelează puternic cu concentrarea rezidenţială, adică nivelurile sărăciei sunt mai mult pronunţate în cartiere unde toţi sau majoritatea locuitorilor sunt romi. În mod surprinzător, 68% dintre romi raportează trăind în astfel de cartiere segregate”, arată documentul.
Raportul mai arată că aproape o treime dintre romi trăiesc în gospodării care „experimentează foamea”. „Inegalitatea are un efect profund asupra copiilor, împiedicând mobilitatea economică şi cea a ţării, cu potenţial de creştere pe termen lung. Circa 4 din 10 copii români sunt săraci, numărul fiind cel mai mare din UE”, se mai arată în raportul citat.
„România are încă cei mai mulţi copii în sistemul de protecţie a copilului, deşi se înregistrează progrese în ceea ce priveşte transferul acestora de la îngrijirea instituţională la cea comunitară. Situaţia copiilor romi din România este deosebit de dură: a fi rom creşte şansele sărăciei mai mult decât orice alt factor. Integrarea romilor în educaţie este o provocare şi este strâns asociată cu incluziunea socială şi ocuparea forţei de muncă”, precizează Banca Mondială.
Rezultatele raportului arată că participarea romilor la educaţia timpurie şi îngrijirea copiilor a scăzut de la 45% în 2011 la 38% în 2016 şi, în acelaşi timp, proporţia persoanelor care abandonează şcoala timpuriu printre romi rămâne ridicată la 77% (2016) şi 64% procentul de romi cu vârste între 16 şi 24 de ani nu sunt angajaţi sau educaţi.
Studiul Băncii Mondiale mai arată că un alt factor de împiedicare a incluziunii sociale şi de reducere a sărăciei este reprezentat de constrângeri, în ciuda creşterii economice.
