Salvarea companiilor înseamnă salvarea economiei și respectiv a populației. Doar că măsurile luate până în prezent de Guvern au creat condiițle falimentului perfect și nu a funcționării economiei.
Într-o analiză, experții de la Sierra Quadrant explică de ce statul nu mai poate continua cu măsurile din prezent și cum zeci de mii de firme sunt condamnate la faliment.
„Într-o economie tot mai vulnerabilă pe fondul creşterii puternice a costurilor cu materiile prime, servicii şi utilităţi (energie electrică, gaze, carburanţi), dar şi ca urmare a scăderii semnificative a consumului şi lipsei investiţilor, multe dintre companii vor alege, în acest an, să îşi salveze resursele, alegând calea dezintermedierii – mai puţine linii de business, cu parteneri mai stabili şi cu volume adaptate condiţiilor economice” , susţin analiştii Sierra Quadrant.
Scumpirile trebuie frânate
„Aşa cum estimam încă din toamnă, iureşul scumpirilor sapă puternic la temelia încrederii în mediul de afaceri. Confruntate cu costuri din ce în ce mai mari, firmele şi-au redus volumele operaţionale, iar business-ul pe banii altora – adică pe cei ai partenerilor a devenit preponderent în economie”, arată analiza.
Potrivit experţilor, pe fondul provocărilor economice, a ajuns o adevărată misiune imposibilă să comanzi produse sau servicii cu plata într-un termen acceptabil. Majoritatea firmelor, mai ales din zona de producţie, a ales să perceapă avansuri tot mai mari.
„Când preţurile cresc de la o zi la alta, acest comportament poate fi înţeles. Nimeni nu vrea să rişte să cadă în capcana neplăţii facturilor, să îşi rişte resursele şi aşa puţine. Creşterea dobânzilor bancare şi înăsprirea condiţiilor de creditare vine să pună gaz pe foc în această situaţie, amplificând şi mai mult reticenţa oamenilor de afaceri”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Date oficiale arată că blocajul financiar din economie a continuat să se accentueze în 2021, depăşind, în prezent, 350 de miliarde de lei, un nivel fără precedent în ultimii 10 ani, iar durata medie de plată a facturilor a crescut la 145 de zile, faţă de 120 zile în 2020.
„În acest început de an, primim semnale negative mai ales din sectorul construcţiilor, unul dintre barometrele cele mai sensibile ale stării economiei. Creşterea puternică a costurilor de producţie şi scumpirea finanţării bancare a determinat îngheţarea multor investiţii. Şi în comerţ, scăderea accelerată a consumului, generată de scumpirile în lanţ, a dus la o accentuare a blocajului financiar, multe firme aflându-se în dificultate şi luând decizia de a limita business-ul la nivelul de supravieţuire”, mai arată analiza.
100.000 de firme au pus lacătul anul trecut
În aceste condiţii, potrivit estimărilor companiei, după ce, anul trecut, peste 100.000 de firme şi-au închis porţile pe fondul provocărilor generate de criză, numărul companiilor cu probleme ar putea creşte cu cel puţin 50% în primul semestru din acest an.
„Lipsa de predictibilitate generează neîncredere. E foarte dificil, de exemplu, să îţi conturezi un plan de afaceri în 2022, mai ales în zona de producţie, în condiţiile în care fotografia zilei indică o plafonare a preţurilor la energie şi gaze pentru IMM-uri doar pentru 2 luni, până la 1 aprilie. Ce se va întâmpla după acea dată? Va interveni o nouă plafonare, se vor plăti preţurile pieţei, se va reduce TVA?”, afirmă partenerul Sierra Quadrant.
Soluții în contextul actual
Restructurarea afacerilor cu probleme, în scopul prevenirii falimentului şi a blocajelor pe lanţurile economice, ajustarea planurilor pentru 2022 pornind de la analiza performanţei partenerilor şi deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spaţii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcţii secundare, ar trebui să fie în prim-plan.
Gestionarea optimă a numerarului, eliberarea sumelor suplimentare din bilanţ, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investiţiilor vor ajuta, totodată, la prevenirea unor situaţii de risc.
„Criza este, totodată, şi o oportunitate pentru cei care ştiu să îşi gestioneze bine afacerile. Slăbirea lanţurilor comerciale, dispariţia din piaţă a unor competitori va lăsa loc celor care investesc în perspectivă, care ştiu să profite de vulnerabilităţile, de dinamica pieţelor”, a mai spus Ovidiu Neacşu.
Urmărește România Liberă pe Facebook și Google News
