otodată, se prevede introducerea unui interval de preţ între 3,5 lei şi 4 lei, faţă de un preţ maxim anunţat de 6,18 lei pe acţiune şi oferă investitorilor de retail posibilitatea de a-şi retrage subscrierile.
„Investitorii de Retail trebuie să subscrie pentru Acţiunile Oferite la preţul fix de 4 RON (respectiv limita superioară a Intervalului de Preţ). Investitorii de Retail au dreptul la o reducere de 7 (şapte) la sută din Preţul de Ofertă pentru subscrierile făcute în mod valabil pe toată durata Perioadei de Ofertă (respectiv de la 2 iulie 2018 până la 19 iulie 2018, inclusiv)”, se arată în amendamentul Alro Slatina.
De la startul ofertei, din 2 iulie şi până pe 12 iulie, când a fost redactată această ştire, investitorii de retail aveau introduse subscrieri de 6,2 milioane de acţiuni în 353 de ordine, adică un grad de subscriere de aproape 11%, chiar dacă primele zile au venit la pachet cu discounturi, potrivit informaţiilor de la brokeri.
Gradul scăzut de subscriere în cadrul ofertei este determinat cel mai probabil de faptul că investitorii puteau subscrie doar la preţul maxim din ofertă, care este cu mult peste cel din piaţă.
Doi acţionari, printre care şi majoritarii de la Vimetco au scos la vânzare 54% din capitalul social al companiei, adică un număr de circa 384 milioane de acţiuni, din care tranşei de retail i-a fost alocat 15%, adică 57,6 milioane de unităţi.
În ultimele 12 luni, acţiunile Alro Slatina s-au apreciat cu 115%, potrivit platformei investing.com. De la începutul anului 2018, acţiunile ALR s-au apreciat cu 36%, evoluţie ajustată cu dividendele plătite de companie din profitul pe 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BVB.
Spre comparaţie, indicele principal BET a urcat până la închiderea din 10 iulie cu 1,6% în timp ce BET-TR, indice bursier care încorporează şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră, are plus 10%.
Alro Slatina are cel mai ridicat ritm de creştere a capitalizării din rândul greilor bursei: de aproape 153%. Alro Slatina, emitent a cărui evoluţie la bursa de la Bucureşti este corelată cu preţul aluminului, a ajuns la o valoare de piaţă de aproximativ 3 miliarde de lei, de la 1,2 miliarde de lei în iunie 2017, potrivit datelor BVB.
În prospectul iniţial, Alro Slatina era evaluat la 4,4 miliarde de lei
În prospectul iniţial, Alro Slatina, singurul producător de aluminiu şi una dintre cele mai profitabile companii din România, era evaluat la 4,4 miliarde de lei (1 mld. euro), dacă în calcul era luat preţul din intervalul superior al ofertei de vânzare de acţiuni pe care compania o desfăşoară în prezent la bursă.
Spre comparaţie, în decembrie 2002, în anul în care fusese privatizat, Alro Slatina avea o valoare de piaţă la bursa de la Bucureşti de 247 mil. lei, pentru ca în anul următor să urce la 637 mil. lei şi pe fondul unei majorări de capital social cu aport în numerar din partea acţionarilor.
Statul român nu mai are nicio acţiune la Alro Slatina în prezent, fiind diluat după majorările de capital efectuate de acţionarul majoritar – ruşii de la Vimetco -, iar Fondul Proprietatea, cu 10% la Alro, este emitent străin, fără tangenţe acţionariale cu statul, potrivit datelor publicate la BVB.
În anul privatizării, Alro avea afaceri de 331 milioane de euro şi un profit net de 27 milioane de euro. În anul 2017, compania a înregistrat un rulaj de circa 540 milioane de euro şi un rezultat net de 70 milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
În 2002 statul român avea controlul majoritar al companiei, pe care l-a pierdut după ce a vândut 10% câtre grupul Marco (devenit Vimetco din 2007), pentru 11 milioane de euro. Marco cumpărase anterior 41% din acţiuni printr-o campanie agresivă de achiziţii de pe piaţa de capital. Grupul Vimetco, controlat de omul de afaceri Vitali Matsitski a încasat dividende de 1,3 miliarde de lei de la Alro din 2007 încoace, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BVB.
Privatizarea Alro Slatina a fost contestată, iar în 2006 DNA a început urmărirea penală
Privatizarea Alro Slatina a fost contestată la acea vreme în presă, iar în 2006 Direcţia Naţională Anticoruptie (DNA) a început urmărirea penală într-un dosar privind legalitatea contractului de privatizare a combinatului. Anchetatorii au apreciat că privatizarea Alro s-a făcut ilegal, iar scopul a fost îmbogăţirea injustă a celor implicaţi în procesul de privatizare. Nicio persoana nu a fost pusa inca sub acuzare in acest dosar.
Agenţia de presă MediaFax notează că un an mai târziu, ancheta a fost disjunsă, fiind deschis un dosar şi la DIICOT, în această cauză fiind investigate faptele de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la subminarea economiei naţionale.
Dosarul privind privatizarea Alro Slatina, aflat pe rolul DNA, a fost la rândul lui clasat, spunea procurorul Mihaiela Iorga la jumătatea lunii ianuarie 2018, cea care s-a ocupat de instrumentarea cazului. Iorga a precizat că, la momentul plecării sale din instituţie, în vara anului 2017, a cerut o expertiză în acest dosar, cauza fiind clasată după revocarea ei, potrivit agenţiei de presă MediaFax.
