Scurt istoric
„România Liberă” este un cotidian politic, cu foileton literar, fondat la Bucureşti, între anii 15 mai 1877-14 iunie 1889. Publicația a apărut în vremea domniei lui Ion Brătianu într-un climat politic extern destul de tulbure, când războiul din Orient era iminent.
Barbu Stefanescu Delavrancea a debutat în România Liberă din 1877, cu poezia Stanțe dedicate Măriei sale Carol I și ofițerilor români. El a fost angajat la redacția ziarului, unde a început publicarea foiletonului Zig-zag semnând cu pseudonimul Argus; în această rubrică și în alte coloane cu caracter cultural, au mai semnat Duiliu Zamfirescu, Octavian Goga, B.P. Hasdeu, Carmen Sylva.
„România Liberă” este ziarul care anticipează prin titlu cucerirea independenței de stat.
Directorul acestui prim ziar de opoziție, România Liberă, a fost Dimitrie Augustin Laurian (pâna la 18 aprlie 1988), ziarist și pedagog (fiul lui August Treboniu Laurian care, din însărcinarea Academiei Române, a scos „Dicționarul limbii române”).
În 1889, „România Liberă” fuzionează cu seria I din „Epoca” (1885-1938), iar în locul celor două ziare apare „Constituționalul” (1889-1900).
Între 20 octombrie 1915 și sfârșitul anului 1920 a apărut, sporadic, o „foită”, cu același nume, doar în două pagini, care se autodefinea „Ziar” pentru apărarea intereselor naționale – redactat de un comitet. Practic, ziarul avea o singură pagină, cea de a doua fiind rezervată publicității, cu toate acestea și în acest format încearcă să abordeze o paletă largă de probleme, în afară de latura politică, apăreau și articole pe probleme sociale, culturale, publicând și poezii. Unele articole încep să fie semnate, articolele sunt intitulate și apar de asemenea și fotografii.
Între 1943-1944 apare un ziar cu același nume, la Paris, scos de antifasciștii români participanți la Rezistența franceză, concomitent cu o ediție în limba franceză.
Din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare. Din 1969 până în 1980, devine cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste.
În epoca comunistǎ, cotidianul era cel mai important dupǎ Scînteia. În perioada revoluției din decembrie 1989, cotidianul se relansează ca ziar liber, sub conducerea lui Petre-Mihai Băcanu ca director general și Anton Uncu redactor șef, tocmai eliberați din închisoare, respectiv domiciliu forțat. În numărul din 9 iunie 1990, puteau fi citite mărturii împotriva dictaturii ale unor oameni de cultură: Ana Blandiana, Doina Cornea, Dorin Tudoran s.a. și extrase din cuvântarea lui Eugen Ionesco ținută la 21 februarie 1989 în Parlamentul European. Dintre cei care semnau articolele politice amintim câteva nume: Octavian Paler, Petre Mihai Bacanu, Anton Uncu, Mihai Creangă, Sorin Roșca Stanescu, Gabriel Liiceanu. Ziarul a manifestat o politică de independența fată de aceea a Frontului Salvării Naționale sprijinind manifestațiile pașnice din Piață Universității, atitudine care i-a atras suspendarea apariției între 14 și 18 iunie 1990, fiind acuzat de incitare la violență și la acte iresponsabile.
Jurnaliștii consacrați
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a desconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Petre-Mihai Băcanu a continuat să fie director executiv la România Liberă până la 23 decembrie 2004, când părăsește funcția de director și rămâne cu titlul de director fondator, după ce a obținut garanții că echipa redacțională nu va putea fi concediată timp de 4 ani.
Emil Hurezeanu (Emilian-Horațiu Hurezean) este un scriitor și publicist român, care a lucrat ca jurnalist în secția română a Radio Europa Liberă. După reîntoarcerea în România, s-a remarcat ca realizator de televiziune și comentator pe subiecte politice. În februarie 2006 a fost numit Director al ziarului România Liberă, apoi a fost ambasador al României în Germania. Din 2021 este ambasadorul României în Austria.
Relansarea RL
Pe 15 martie 2010 cotidianul a fost relansat, ziarul tipărit apărand cu o nouă așezare în pagină, o nouă organizare a articolelor și un nou logo alături de cel vechi. Varianta online a fost îmbunătățită și modernizată. Pe plan redacțional, în noua variantă a crescut importanța acordată investigațiilor sub acoperire și evenimentelor ne-politice. Ziarul acoperind evenimentele de actualitate, viața politică și editoriale și opinii la nivel național și internațional. Principalele secțiuni ale ziarului sunt de actualitate, investigații, editorial și opinii, interviuri, iar odată cu schimbarea din martie 2010 se acordă o importanță sporită articolelor de cultură, educație, sănătate și diverse.
Dan Cristian Turturică a fost redactorul șef (2006 -2015) al celui mai longeviv cotidian din România – „România liberă”. Având o activitate de aproape 25 de ani în presa scrisă, el a mai condus săptămânalul „Prezent” (2005-2006) și cotidianul „Evenimentul zilei” (2000-2005).
Adelina Toader este Redactorul Șef al Ziarului România Liberă din anul 2021, are o experiență de peste 8 ani în presa scrisă. Adelina a scris atât pe domeniul economic, cât și politic- extern. În ultimii ani, a realizat interviuri cu miniștrii si ambasadori precum și cu antreprenori din diferite domenii.
Împovărat de-a lungul atâtor ani de existență, nu este un ziar vetust ci, dimpotrivă, este un ziar tânăr, reactualizat și updatat la vremurile actuale, care caută în permanență noi forme și mijloace de exprimare.
România Liberă s-a menținut ca publicație tipărită
Deși a avut o existență atât de fragmentată, România Liberă s-a menținut ca publicație tipărită care acoperă anunțuri pentru litigii majore, tranzacții și probleme de reglementare prin suplimentul său de Mica Publicitate.
Ziarul este o publicație de ultimă oră și unul dintre cele mai cunoscute cotidiene la nivel mondial, în principal ca voce a opoziției împotriva autocraților și a fostei Securități.
Printre autorii și cititorii noștri se numără cea mai mare organizație filantropă, Fundația pentru O Societate Deschisă din SUA, precum și editorialiști internaționali celebri, profesori de știință și de drept din întreaga lume. În 2009, RL publica săptămânal un supliment de opt pagini cu articole în limba engleză din New York Times, astăzi publică cele mai noi videoclipuri și știri Reuters. Cu sediul în București, RL numără în prezent 50 de colaboratori, agenți și jurnaliști.
Misiunea noastră
Misiunea noastră este să creăm o lume în care cititorii sunt serviți cu jurnalism și experiențe de calitate, în care să putem crea relații strânse cu aceștia făcându-i să se simtă parte dintr-o comunitate care împărtășește valori și interese comune.
România Liberă a făcut un pas fundamental pentru a deveni o afacere cu abonamente digitale începând cu 2017, în încercarea de a construi relații mai profunde cu cititorii noștri pe scară mai largă.
Acestea fiind spuse, reiterăm acum că trebuie să gândim și să acționăm diferit pentru a realiza acest lucru. Este esențial să ținem pasul cu tendințele industriei dacă vrem să rămânem competitivi.
La șase ani de la trecerea la un model de abonament digital, rezultatele noastre se îmbunătățesc încet. Chiar dacă există o provocare pe piață în întreaga industrie, am depășit reperele semnificative ale abonamentului. Investiția în capacitățile de publicare și în experiența cititorilor ne-a permis să oferim jurnalism constant, de înaltă calitate. Ziarele și site-ul nostru web, videoclipurile și rețelele sociale oferă cititorilor o varietate de moduri de a se implica în jurnalismul nostru.
Afacerea jurnalistică a României Libere este eficientă și dovedită și continuă să crească. Baza noastră de abonamente digitale a crescut, în timp ce baza noastră de abonamente la tipărire a rămas puternică. Publicitatea reprezintă acum cea mai mare parte a veniturilor noastre, ceea ce compensează confortabil scăderile structurale cauzate de schimbarea comportamentului cititorilor. Vreau să fim clari unde ne îndreptăm în timp ce reflectăm asupra performanței noastre la cei 6 ani. Marjele noastre de profit sunt puternice, permițându-ne să investim continuu în afacere. Dorim ca abonații, partenerii și clienții să fie clari despre ceea ce facem.
Proprietarii angajați față de independența editorială
Compania germană WAZ a cumpărat ziarul în anul 2000. În septembrie 2004, jurnaliștii România liberă s-au plâns că proprietarii străini le-au spus să-și atenueze știrile negative despre guvern și să diminueze acoperirea politică.
Redactorii României Libere au protestat împotriva ingerinței WAZ într-o declarație din ediția ziarului din 13 septembrie 2004. Ei au acuzat proprietarii germani că nu le pasă de interesul public și, în special, l-au acuzat pe Klaus Overbeck că a încercat să dicteze ce ar putea publica. La momentul achiziției, WAZ promisese să se limiteze la partea de afaceri a ziarului și să rămână departe de chestiunile editoriale. În cele din urmă soluția a fost intrarea în acționariat a omului de afaceri Dan Adamescu, WAZ încetându-și activitatea pe piața din România în 2010, și lăsându-l pe Dan Adamescu ca unic acționar al Grupului Medien Holding. De atunci, grupul a devenit România Liberă Media Group și și-a păstrat independența editorială.
Luăm în serios toate reclamațiile
Plângerile referitoare la jurnaliști și conținutul editorial sunt analizate de redactorul-șef. Pe pagina Contact, puteți găsi informații despre contactarea redacției sau a redactorului șef.
Colegii noștri din departamentul administrativ și afaceri publice se ocupă de rezolvarea problemelor comerciale și de distribuție. Pe pagina de contact a site-ului, adresele lor de e-mail sunt afișate clar.
În centrul a ceea ce facem, siguranța și confortul jurnaliştilor noştri este prioritară
Ne străduim să ne asigurăm că jurnaliștii noștri pot primi, produce și partaja informații fără a se confrunta cu amenințări fizice sau morale.
România Liberă Media Group este membru BRAT.ro. Scopul BRAT este de a sprijini industriile media și de publicitate prin stabilirea de metode și metode standard de măsurare a indicatorilor de performanță a produselor media și a jucat un rol major în timpul pandemiei, ajutând instituțiile media să primească finanțare guvernamentală în perioada de izolare. De asemenea, joacă un rol cheie în dezbaterea în jurul Legii privind libertatea presei. Acest lucru se realizează prin reprezentarea opiniilor jurnaliștilor noștri în rândul organizațiilor media din Europa și prin discuții cu factorii decizionali ai Comisiei Europene pentru a accepta propunerile jurnaliștilor.
România Liberă Media Group este și membru al clubuldepresa.ro, o organizație dedicată protejării jurnaliștilor împotriva intimidării de orice fel și apărarea drepturilor acestora. România Liberă a propus și a reușit să formeze un comitet pro bono de avocați pentru apărarea jurnaliștilor. Aceasta este în plus față de practica noastră deja consacrată de a oferi reprezentare legală jurnaliștilor noștri.
Și, în sfârșit, le oferim jurnaliștilor noștri servicii, instrumente de criptare și software protejat pentru a combate orice amenințări cu care s-ar putea confrunta în timpul corespondenței sau scrierilor lor.
Angajamentul nostru față de integritate
România Liberă Media Group este un brand media de încredere și respectat, angajat să ofere jurnalism de cea mai înaltă calitate și integritate. Ca atare, avem obligații față de cititorii noștri, telespectatorii și publicul larg, dar și față de agenții de publicitate, furnizorii și partenerii noștri.
Brandul nostru și valorile noastre sunt cele mai importante atuuri ale noastre. Menținerea lor depinde de angajamentul nostru față de valorile jurnalistice de bază ale acurateței, corectitudinii și raportării fără teamă în interesul public.
Capacitatea noastră de a oferi jurnalism de înaltă calitate depinde de succesul comercial. Într-o lume media care se schimbă rapid, trebuie să inovăm pentru a obține acest succes, asigurându-ne totodată că păstrăm independența editorială, care este esențială pentru integritatea tuturor produselor noastre.
Aceste principii directoare conturează standardele de bună practică care trebuie respectate și menținute de toți angajații, antreprenorii și independenții care furnizează servicii Companiei.
Ele vor face parte permanentă din formarea întregului personal.
Respectarea Codului de conduită a jurnalistului
Personalul România Liberă trebuie să fie familiarizat cu și să respecte codul de conduită al jurnalistului.
Codul de conduită al jurnalistului prevede că presa trebuie să aibă grijă să nu publice informații inexacte, înșelătoare sau distorsionate.
Publicitatea
Respectăm legislația și ne asigurăm că publicitatea noastră este responsabilă, nu induce în eroare, dăunează sau ofensează publicul. Printre regulile speciale amintim publicitatea pentru sectoare specifice, cum ar fi alcoolul, tutunul sau jocurile de noroc.
Asigurarea unei distincții clare între activitățile editoriale și cele comerciale
Este cu totul adecvat și într-adevăr esențial ca personalul editorial să înțeleagă și să contribuie la succesul comercial al României Libere. Cu toate acestea, independența editorială trebuie păstrată întotdeauna. Personalul comercial nu ar trebui să influențeze opiniile editoriale în legătură cu interesul vreunui agent de publicitate sau al potențialului agent de publicitate. Decizia finală asupra întregului conținut editorial este a editorului.
Transparenţă
Este perfect potrivit ca jurnaliștii să scrie conținut care este plătit din punct de vedere comercial, cu condiția ca acesta să fie clar marcat ca atare. În asumarea unor astfel de sarcini, jurnaliștii nu ar trebui să facă nimic pentru a-și compromite capacitatea de a scrie pentru publicul nostru în mod obiectiv, corect și onest.
Dacă o companie a furnizat produse sau servicii gratuite semnificative pentru a ajuta la redacție, acest lucru trebuie menționat în mod corespunzător.
Plăți pentru crearea de conținut comercial
Toate plățile către personal și colaboratori pentru crearea de conținut comercial trebuie să fie aprobate în prealabil, în scris, de către managerul lor de linie. Pozițiile cu finanțare comercială în redacție sunt permise, dar angajările trebuie făcute de redacție și astfel de personal trebuie să lucreze cu contracte editoriale și în conformitate cu standardele editoriale.
Aplicarea acestor linii directoare
Toate campaniile comerciale care implică editoriale ar trebui să respecte aceste linii directoare, coduri și protocoale însoțitoare. Ei trebuie să aibă aprobarea directorului editorial senior înainte de a fi de acord.
Problemele complexe, excepționale sau controversate vor fi escalate la o întâlnire editorial-comercială săptămânală pentru aprobare. Problemele care nu pot fi rezolvate acolo vor fi transmise editorului, directorului comercial și directorului financiar.
Decizia editorului cu privire la utilizarea plasamentelor editoriale în legătură cu o campanie va fi definitivă.
Echipa noastră apreciază diversitatea și ne angajăm să îi sprijinim pe cei din jurul nostru.
Corectitudine și egalitate
Pentru noi este important ca fiecare să aibă posibilitatea de a reuși, indiferent de sex, origine.
Experiența este un atu valoros
Forța de muncă diversă în generații este ceva de care suntem foarte mândri. Fie că ești tânăr sau în vârstă, aici vei găsi recunoaștere pentru talentul tău.
Multiculturalism
Încurajăm parteneriatele din întreaga lume. Apreciem și învățăm din diferențele culturale.
Bunăstare
Scopul nostru este să oferim o atmosferă primitoare și prietenoasă în redacția noastră. Avem o echipă foarte unită de jurnalişti care se sprijină reciproc. Tindem să le oferim recompense suplimentare și sprijin financiar ori de câte ori este necesar. Menținerea plăților lor în conformitate cu inflația este una dintre responsabilitățile noastre pe anul 2023.