Ea a fost datată de arheologi 100 î.e.n. – 100 e.n. şi clasificată ca cea mai mare ambarcaţiune din această perioadă găsită în estul Mării Mediterane, potrivit CNN.
Epava are 35 de metri lungime şi ducea 6.000 de amfore. A fost găsită la o adâncime de 60 de metri, în timpul unui studiu întreprins de-a lungul coastei insulei Kefalonia, aflată în vestul Greciei, în Marea Ionică.
Studiul, finanţat printr-un program al Uniunii Europene, a fost făcut de reţeaua Oceanus de la Universitatea din Patras, folosindu-se tehnici de inteligenţă artificială.
Aceasta este a patra cea mai mare epavă din perioada romană găsită în Marea Mediterană şi are o „importanţă arheologică semnificativă”, potrivit lui George Ferentinos de la Universitatea din Patras, care a publicat informaţii despre descoperire împreună cu nouă colegi în Journal of Archeological Science.
„Cargo-ul cu amfore se află în stare bună şi epava are potenţialul de a livra multe informaţii despre rutele vaselor, comerţ, păstrarea amforelor şi construcţia navelor în perioada respectivă”.
Cele mai multe dintre vasele din acea vreme aveau o lungime pe jumătatea acestuia.
Ambarcaţiunea – a cărei reproducere se află în Ionian Aquarium din Lixouri (Kefalonia) – este al patrulea vas roman găsit în zonă.
Potrivit arheologilor, Fiskardo – port aflat în apropierea locului în care a fost descoperită şi singurul sat al insulei care nu a fost distrus în Al Doilea Război Mondial – era o oprire importantă în rutele comerciale romane.
Ferentinos a declarat pentru CNN că extragerea epavei este „foarte dificilă şi costisitoare”. Astfel, cercetătorii au în plan să recupereze o amforă şi, folosind tehnicile ADN, să afle dacă a conţinut vin, ulei de măsline, nuci, grâu sau orz. Apoi, vor căuta finanţare pentru a include epava într-un circuit de scufundări.
În timpul studiului realizat în 2013 şi 2014, în zonă au fost găsite şi trei epave „aproape intacte” din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
