Din august 2007 este director general al Editurii Humanitas Fiction. Ca de obicei, și anul acesta, la Bookfest, Editura Humanitas Fiction, colecția “Raftul Denisei” ne oferă cele mai recente și incitante titluri ale literaturii universale.
Cine ți-a îndrumat primii pași pe drumul lecturii?
Tatăl meu. Avea în bibliotecă mai ales marii scriitori francezi de secol nouăsprezece, dar și iluminiști și prozatori de secol douăzeci. Apoi romancierii englezi și americani. Și, nu în ultimul rând, Dante, Shakespeare, Goethe.
Dar gustul pentru poezie?
Mama mi-a citit și m-a ajutat să învăț pe de rost începând de pe la 4 ani din Pastelurile lui Alecsandri, apoi poezii de Eminescu, Coșbuc, fabule de La Fontaine. Profesoara mea de franceză, doamna Vasilescu, o doamnă din alte timpuri, mă învăța pe la 6 ani poezii de Alfred de Musset, Baudelaire, Rimbaud și Verlaine.
Acum, când prin natura profesiei citești foarte mult, mai există bucuria lecturii, fascinația pentru anumite cărți sau autori?
Să descopăr un roman străin formidabil îmi produce o bucurie nespusă. Căutarea asta continuă e din ce în ce mai rar recompensată prin lecturi valoroase în zilele noastre. Se scrie multă literatură otova, da, după rețete previzibile, cu personaje inodore, sau autoficțiuni îndoielnice. Și asta se citește mult, cărțile respective devenind bestselleruri. Când întâlnesc, prin lectură, un scriitor adevărat, pentru mine e sărbătoare. Așa m-am bucurat pentru că l-am re-cunoscut pe George Saunders ca fiind un mare scriitor, când i-am citit manuscrisul romanului Lincoln între vieți (titlu original: Lincoln in the Bardo) în 2016. Publicat în SUA în 2017, a primit Man Booker Prize. Dincolo de lecturile care fac parte din profesiunea mea, citesc poezie contemporană română și străină, recitesc poezie preferată, memorii și jurnale, din când în când un titlu de nonficțiune care a făcut valuri. Aș vrea să citesc mult mai mult, din varii domenii, dar cu timpul tău nu ai cum trișa.
Când alegi spre publicare un titlu, te lași condusă de simțul tău de apreciere a valorii exersat de-a lungul timpului, de un anumit profil al cititorului român, în speță al colecției „Raftul Denisei“?
Dacă sunt un cititor profesionist, și chiar sunt, aleg titlurile în primul rând după ceea ce judec eu că înseamnă valoare, apoi după felul cum estimez că s-ar vinde pe piața noastră de carte. Colecției „Raftul Denisei“ îi inventasem o strigătură, și anume: „Cele mai frumoase ficțiuni din literaturile lumii“. În doisprezece ani de când există, colecția și-a conturat un profil. Dincolo de titlurile atractive, de traducerile și redactările lor de calitate, de copertele și prezentările de pe coperte și clape reușite, în colecția mea nu veți găsi violență gratuită.
Care sunt în opinia ta așteptările cititorului român? Ce vrea el?
E un cititor atipic, dar are și caracteristicile cititorului din orice altă țară: îl interesează sincronizarea cu apariția cărților în țara de origine, îl stimulează premiile literare care contează, uneori vrea să recitească mari autori în traduceri noi, e pasionat de exotism.
Azi începe Bookfest 2018. Ce impact au, în general, târgurile în politica editorială?
Producția, activitatea editorială au ca vârfuri cele două mari târguri de carte de la noi: Bookfest și Gaudeamus.
Ce înseamnă această ediție pentru Editura Humanitas Fiction? Anul acesta, la Bookfest, țara invitată este SUA. Cu ce noutăți vine Humanitas Fiction din acest spațiu? Ce pondere are literatura anglo-saxonă între titlurile alese de tine?
Spațiul literar anglo-american e cel pe care-l urmăresc constant, de aici vin marile surprize. Am menționat deja o revelație a ficțiunii americane din 2017, primul roman al unui autor consacrat de proză scurtă: Lincoln între vieți de George Saunders. Publicat într-un interval scurt în peste 40 de țări, e tradus în românește de Radu Paraschivescu (o garanție care nu are nevoie de nici o justificare). Pornind de la moartea băiatului de 11 ani al lui Abraham Lincoln, romanul se desfășoară într-o singură noapte din 1862, iar rapsodia polifonică a vocilor de neuitat spune o poveste despre iubire și pierdere, vinovăție și asumare, despre o Americă la răscruce. Tot la Bookfest lansez un alt roman american proaspăt (apărut în SUA în toamna lui 2017): Pădurea întunecată (Forest Dark) de Nicole Krauss, binecunoscută cititorilor ca autoarea bestsellerului Istoria iubirii, ecranizat de regizorul Radu Mihăileanu. Despre el, Philip Roth, acest gigant care s-a stins de curând fără ca juriului Nobel să-i treacă prin mintea lui colectivă să-i acorde premiul pe care-l merita cu prisosință, scria: „Un roman strălucit. Sunt plin de admirație“. Pădurea întunecată, tradus admirabil de Luana Schidu, e un roman misterios, care te absoarbe și te obsedează, urmând călătoriile de descoperire de sine în Israel a unei tinere romanciere și a unui avocat bătrân, ale căror trasee se intersectează subtil. De altfel, Editura Humanitas Fiction va organiza în cadrul programului „Statele Unite ale Americii, țară invitată de onoare“ o dezbatere la standul american cu titlul „Nicole Krauss și Jonathan Safran Foer – doi mari scriitori americani contemporani în oglindă, pornind de la noile lor romane traduse în «Raftul Denisei», Pădurea întunecată și Iată-mă“.
Care sunt noutățile absolute ale Humanitas Fiction la târg?
L-am invitat pe scriitorul israelian Edgar Keret, vocea noii generații, să-și lanseze la Bookfest volumul de povestiri Și, deodată, cineva bate la ușă în traducerea din ebraică a lui Gheorghe Miletineanu. Tot în „Raftul Denisei“ se vor lansa romanele Băiatul cel nou de Tracy Chevalier (seria Hogarth Shakespeare), o reimaginare într-o școală din Washington a tragediei Othelo, Anii de școală ai lui Isus de laureatul Premiului Nobel J.M. Coetzee, În numele familiei de Sarah Dunant, Păpușa de Ismail Kadare, Viață de vânzare de Yukio Mishima, Wabi-Sabi de Francesc Mirales și fenomenul editorial „Zuleiha deschide ochii” de Guzel Iahina.
