În decembrie, singurul post de radio de opoziţie din Ungaria a fost anunţat că rămâne fără licenţă.
Acest lucru se întâmpla în contextul intrării în vigoare a controversatei legi a presei, criticată de opoziţia maghiară, de organismele europene şi de presa internaţională, dar şi în contextul în care mai mulţi jurnalişti ai televiziunii publice maghiare, MTV, au intrat în greva foamei, protestând împotriva manipulării informaţiilor.
Postull Klubradio emitea de zece ani şi avea aproximativ 500.000 ascultători în fiecare zi.
Motivul oficial pentru care nu a mai primit frecvenţa a fost că oferea prea multe dezbateri şi puţină muzică, iar autorităţile au preferat un post care difuza mai multă muzică.
Radioul de opoziţie va continua să emită până la sfârşitul lunii martie, iar patronul, Andras Arato, a precizat, pentru România liberă, că a atacat în instanţă decizia Consilului Media.
Mai jos, puteţi citi interviul acordat de Andras Arato României libere, în care vorbeşte despre situaţia postului Klubradio, motivele închiderii lui şi starea presei ungare.
România liberă.: În ultimele zile ale lunii decembrie, Klubradio a fost închis şi, pe frecvenţa pe care emitea, 95,3, va fi un nou post, care va oferi muzică şi ştiri locale. Cum a justificat Consiliul Media decizia de a-i retrage licenţa postului Klubradio?
Andras Arato: A fost o competiţie incorectă, cu reguli care urmăreau închiderea unui post care oferea talk-show-uri. A fost preferat competitorul care avea mai multă muzică în grila de programe. Klubradio discutase despre un compromis- de exemplu, ca 42% din grila de programe să fie ocupată de muzică, faţă de 20-25%, cât ocupa înainte muzica la noi pe post. Până la urmă, o companie necunoscută, cu un capital de 3000 euro, a fost declarată câştigătoare, la un punct distanţă faţă de noi.
Nu ne-a fost mărturisit nici un motiv pentru faptul că ni s-a luat licenţa, dacă nu luăm în considerare că postul Klubradio este de opoziţie, este critic cu puterea,şi are câteva sute de mii de ascultători.
R.l.: Ce veţi face acum, că vi s-a retras licenţa? Aţi luat în considerare varianta de a emite doar online?
A.A.: Am făcut apel la tribunal şi acum, instanţa are 30 de zile pentru a se pronunţa dacă rezultatul competiţiei a fost corect sau nu. De asemenea, mai există un proces împotriva autorităţilor care reglementează presa (Autoritatea Naţională pentru Media şi Infocomunicaţii, n.r.), deoarece Klubradio a mai câştigat o frecvenţă pentru Budapesta în 2010, care ne-a fost luată de noua putere media.
Nu ne-am gândit încă la detalii. Ştim numai că ne vom folosi de toate posibilităţile pe care le avem ca să rămânem în viaţă.
R.l.: Aţi primit vreo reacţie din partea altor organizaţii de presă europene sau din partea autorităţilor europene?
A.A.: Am primit sprijin moral din toată lumea. Politicieni europeni, Hillary Clinton şi o mulţime de posturi de presă străine şi-au exprimat tristeţea faţă de procesele antidemocratice din Ungaria şi cei mai mulţi îl iau ca exemplu pe Klubradio.
R.l.: Cum se descurcă acum presa în contextul noii Constituţii?
A.A.: Marea problemă pentru presa de opoziţie este situaţia lor financiară. De la alegeri, este o blocadă economică împotriva lor.
R.l.: Există numeroase voci care susţin că, în Ungaria, democraţia este sub semnul întrebării. Cum aţi caracteriza politica actualei guvernări privind libertatea presei?
A.A.: Nu sunt nici politician şi nici analist, sunt un simplu civil. Dar cum pot evalua starea de libertate a presei, când presa naţională este într-o singură mână şi nu transmite decât ştiri pozitive despre forţa guvernamentală, când ultimul radio critic cu puterea este redus la tăcere? Ce pot să simt despre democraţie, când celor mai multe instituţii democratice le sunt limitate drepturile sau sunt distruse?
În prima zi a noului an, peste 100.000 oameni au protestat la Budapesta faţă de intrarea în vigoare a noii Constituţii, acuzând autorităţile că subminează democraţia. Noua legeg fundamentală a Ungariei a fost criticată de Uniunea Europeană, de şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, dar şi de organizaţia pentru drepturile omului Amnesty International, pentru că limitează puterile Curţii Constituţionale, ameninţă pluralismul presei şi pune capăt independenţei justiţiei.
